Previzibilitatea şi regulile clare în companiile de stat şi în investiţii sunt printre cerinţele obligatorii pentru a avea rezultate pozitive, este concluzia raportului anual al Expert Forum (EFOR) "Guvernarea de tip bazar", făcut public luni.

"Concluziile din acest raport sunt că, atâta timp cât nu există previzibilitate şi reguli clare, nici în companiile de stat, nici în investiţii nu vom vedea rezultate complete, ci vom vedea cum partidele sau oamenii din jurul lor vor prospera", a declarat, luni, Septimius Pârvu, coordonator proiecte EFOR.

El a explicat că în întocmirea raportului s-au avut în vedere două chestiuni foarte importante şi anume "cum arată banii de investiţii" şi cum sunt guvernate companiile de stat, "pentru că acestea sunt două dintre principalele surse prin care partidele politice îşi pot atrage resurse pentru finanţare".

"Dacă ar fi să tragem nişte concluzii comune din ambele zone, este că în primul rând avem o lipsă de viziune, o lipsă de planificare, cel puţin în cazul investiţiilor nu vedem cum investiţiile locale sunt planificate pe termen lung astfel încât să avem banii necesari, astfel încât să vedem că lucrurile sunt gândite pentru un viitor, ci sunt mai degrabă cârpeli, mai degrabă alocări sau plăţi care ţin de puterea politică de moment şi asta se aplică tuturor partidelor", a spus Septimius Pârvu.

El a arătat că se poate observa o lipsă de transparenţă - care poate veni din mai multe surse - fie că statul, guvernul nu vrea să publice aceste lucruri pentru că ar evidenţia de fapt unde sunt problemele sau poate fi pur şi simplu din incompetenţă.

"Dacă ne uităm pe investiţii locale, fie fondul de rezervă, fondul de intervenţie, vedem că nu ştim ce s-a întâmplat cu aceşti bani, nu vedem câţi kilometri s-au construit, nu vedem cât a costat kilometrul, nu ştim dacă poate nu a surpat apa podul la prima ploaie. De asemenea, ne mai uităm pe achiziţii, cine a câştigat aceşti bani, nu e o chestie pe care s-o scăpăm din vedere, dacă ne uităm, există oarecare monopoluri şi în fiecare judeţ 4-5 firme câştigă în jur de 60-70% din bani, firme care sunt conectate politic, au o oarecare intrare la aceste achiziţii şi asta duce la mai multe lucruri: pe de o parte sunt proiecte care nu se mai termină niciodată, sunt proiecte făcute prost, nu există competiţie şi atunci, dacă mai suprapunem şi peste alocările care sunt legate de partid şi nu ştii dacă mai vin sau nu (...), avem practic o stare de instabilitate", a mai spus Pârvu.

La rândul său, preşedintele EFOR, Sorin Ioniţă, a afirmat că "incertitudinea costă bani", iar bunurile şi serviciile achiziţionate de administraţia românească sunt mai scumpe.

"Incertitudinea costă bani, fluiditatea costă bani, lobby-ul pe sub masă costă bani la nivelul firmelor. Ca atare, bunurile şi serviciile achiziţionate de administraţia românească sunt mai scumpe, obiectiv vorbind, şi mai există un fenomen pe care îl vedem accentuat în ultimii doi-trei ani, ultimul care l-a spus în public este ministrul Fondurilor Europene, care a părăsit postul acum câteva săptămâni, domnul Nica, care (...) a observat că primarii şi Consiliile Judeţene româneşti nu mai sunt interesate de fonduri europene. Este o realitate (...) o fugă de fonduri europene pe plan local, ca dovadă că acum, în anul patru al ciclului doi de finanţare, stăm mai prost cu absorbţia decât în anul patru din ciclul unu", a declarat Sorin Ioniţă.

Potrivit raportului, guvernarea şi bugetele de tip "bazar" scumpesc bunurile şi serviciile publice, banii cu orizont de timp scurt sunt folosiţi prost, cu eficienţă scăzută sau pe priorităţi ad-hoc, iar acest tip de guvernare descurajează inovaţia şi investiţia în expertiză reală, pe termen lung. AGERPRES/(A - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)