Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Sinteza principalelor ştiri difuzate de Redacţia Ştiri Interne - Bucureşti în săptămâna 8 - 12 ianuarie

*** Cazul poliţistului pedofil Eugen Stan a determinat disensiuni în Guvern, între premier şi ministrul de Interne, dar şi între poliţie şi procurori.

* Totul a început luni, când poliţiştii l-au prins pe Eugen Stan, agent la Brigada Rutieră, suspect în cazul agresiunii sexuale din 5 ianuarie asupra a doi minori, într-un lifit din cartierul bucureştean Drumul Taberei. După audieri, acesta a fost reţinut şi, ulterior, arestat preventiv pentru 30 de zile, fiind acuzat de agresiune sexuală asupra unor minori.

Potrivit procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, în ziua de 5 ianuarie, în intervalul orar 10,10 - 10,55, în incinta unui bloc din sectorul 6 - în lift şi pe palierul etajului 8 - ''inculpatul a pupat-o pe obraji, pe gură şi în zona abdominală şi i-a pus mâna în zonele intime persoanei vătămate, minoră, în vârstă de 5 ani, şi l-a pupat pe obraji pe minorul în vârstă de 9 ani''.

Ulterior, anchetatorii au decis să facă cercetări în alte 15 cazuri de agresiuni sexuale în care ar fi putut fi implicat poliţistul de la Brigada Rutieră.

* Miercuri, Parchetul General a preluat de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti ancheta în cazul poliţistului. "În cursul zilei de 10 ianuarie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) a dispus prin ordonanţă, în temeiul art. 325 alin. 1 din Codul de procedură penală, preluarea de către Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul PÎCCJ, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, a cauzei privind săvârşirea a trei infracţiuni de agresiune sexuală, (...) de către inculpatul Eugen Stan, precum şi a unei infracţiuni de perversiune sexuală", informa PÎCCJ.

De asemenea, prin aceeaşi ordonanţă a procurorului general, a fost preluat şi un dosar instrumentat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, în care a fost începută urmărirea penală in rem sub aspectul săvârşirii unei infracţiuni de agresiune sexuală, dosar constituit în urma unei plângeri a unei femei din anul 2016, care-l viza tot pe Eugen Stan.

* Ca urmare a cazului agentului acuzat de pedofilie, ministrul de Interne, Carmen Dan, a cerut schimbarea din funcţie a şefului Poliţiei Române, Bogdan Despescu, şi împuternicirea pe o perioadă de şase luni în locul acestuia a chestorului principal Cătălin Ioniţă, declarându-se nemulţumită de explicaţiile primite. ''Până acum, nimeni dintre şefii acestui poliţist nu a înţeles să-şi asume o responsabilitate. (...) Mă declar total nemulţumită de explicaţiile primite. Nu am văzut pe nimeni dintre cei care ocupă funcţii să iasă public. (...) A lipsit răspunsul la întrebarea cum de nimeni dintre cei care aveau atribuţii nu a ştiut de aceste devieri comportamentale. (...) Probabil este un caz izolat, dar cu repetiţii. (...) Informaţia primară a fost raportată cu întârziere ministrului. (...) Am cerut schimbarea din funcţie a lui Bogdan Despescu'', a anunţat marţi ministrul.

* A doua zi, premierul Mihai Tudose s-a întâlnit cu şeful IGPR, Bogdan Despescu, şi i-a cerut ca într-o săptămână să îi prezinte măsurile luate pentru remedierea situaţiei de la nivelul Poliţiei Române. "Am avut o discuţie cu domnul Bogdan Despescu, mi-a prezentat raportul, care înţeleg că a fost gata de abia astăzi dimineaţă (n.r. - miercuri). Am înţeles de pe surse că noua propunere şi-a declinat intenţia de a ocupa funcţia. Şi l-am rugat pe domnul Despescu ca, într-o săptămână, să îmi prezinte măsurile luate de domnia sa (...) pentru remedierea situaţiei. Ceea ce trebuie remarcat este că acel făptaş a fost prins totuşi în două zile, este o notă foarte bună pentru Poliţie", a declarat Tudose, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern.

Vineri, Bogdan Despescu a venit la Palatul Victoria, pentru a aduce raportul solicitat de prim-ministrul Mihai Tudose. Ulterior, acesta a fost făcut public pe site-ul Guvernului. Potrivit raportului, şeful Poliţiei Capitalei, Dragoş Orlando Nicu, şi adjunctul său, Marius Eugen Ştefan, au solicitat încetarea împuternicirii în funcţiile deţinute.

* Miercuri seară, premierul Mihai Tudose s-a declarat supărat pe ministrul Carmen Dan, precizând că aceasta "l-a minţit" şi nu mai are cum să lucreze cu ea. Potrivit lui Tudose, ministrul Afacerilor Interne a susţinut că şeful DGA, Cătălin Ioniţă, ar fi acceptat să preia funcţia de şef al Poliţiei Române în locul lui Bogdan Despescu, acest fapt fiind infirmat ulterior de Ioniţă. "Am întrebat-o dacă este adevărat că omul acela refuză. Mi-a spus că nu este adevărat, că omul îşi doreşte funcţia. La prânz, l-am sunat pe domnul chestor să-l întreb eu, fiindcă pe canalele media se vehiculau diverse informaţii că nu vrea. (...) Discuţia a fost următoarea: (...) 'Bună ziua, sunt premierul. Domnul comisar, doriţi această funcţie?' Răspunsul a fost exact aşa: 'Domnul prim-ministru, permiteţi să raportez, în cursul dimineţii m-am prezentat la doamna ministru cu un raport prin care refuz această funcţie'. (...) Din momentul acela am spus că un ministru de Interne care îşi permite să mă mintă în halul acesta nu mai am ce să lucrez cu domnia sa", a afirmat Tudose.

Replica ministrului de Interne a venit joi. Carmen Dan a prezentat joi seară "dovada" acceptului semnat de chestorul Cătălin Ioniţă pentru ocuparea funcţiei de şef al Poliţiei Române, în situaţia în care premierul ar fi decis să accepte propunerea de eliberare a chestorului Despescu. "Sintetizând, avem, pe de o parte, documente şi, pe de altă parte, vorbe. Acordul a fost semnat de chestorul Cătălin Ioniţă marţi, înaintea anunţului public pe care l-am făcut, referitor la propunerea de demitere a actualului şef al Poliţiei Române", a susţinut Dan, într-o declaraţie de presă la sediul MAI.

Ea a precizat că poate înţelege "dubla poziţionare sub presiune" a chestorului Cătălin Ioniţă, dar a respins acuzaţia că l-ar fi minţit pe premierul Mihai Tudose. "Nu ştiu ce răspuns se aştepta să primească premierul de la chestorul Cătălin Ioniţă în acea discuţie telefonică, după ce doar cu două ore înainte anunţase public că nu-l schimbă pe şeful Poliţiei Române. Cum ar fi putut chestorul Ioniţă să răspundă că-şi doreşte să ocupe o funcţie care nu mai era disponibilă? De aceea pot să înţeleg această dublă poziţionare sub presiune a chestorului Ioniţă, dar de aici până la a fi acuzată de minciună este o cale lungă", a menţionat Carmen Dan.

Totodată, ea a anunţat că a dispus trimiterea Corpului de control la Inspectoratul General al Poliţiei Române pentru verificări legate de cazul de agresiune sexuală în care a fost implicat un agent de poliţie şi, totodată, pentru a se asigura de faptul că şeful IGPR, chestorul Bogdan Despescu, îi va prezenta un raport obiectiv premierului Tudose.

* Implicarea poliţistului Eugen Stan şi în cazul de agresiune asupra unei femei din 2016 a determinat reacţia Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5. Procurorii au susţinut că agenţii Secţiei 18 Poliţie au ascuns calitatea de poliţist a lui Eugen Stan şi au propus clasarea unei plângeri depuse împotriva lui de către o femeie, care a reclamat faptul că a fost agresată sexual în decembrie 2016.

Procurorii arată că, la data de 10 decembrie 2016, la Secţia 18 Poliţie a fost înregistrată o plângere formulată de o femeie împotriva lui Eugen Stan, iar poliţiştii au dispus în aceeaşi zi începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunii de agresiune sexuală. Parchetul arată că agenţii de la Secţia 18 au propus clasarea dosarului, însă în referatul de clasare trimis procurorilor nu au dezvăluit calitatea de poliţist pe care o avea Eugen Stan, cel vizat de plângerea femeii.

* Vineri, Parchetul General a decis extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de favorizare a făptuitorului, în legătură cu modul în care poliţiştii Secţiei 18 au efectuat ancheta în cazul plângerii depuse împotriva lui Eugen Stan de către femeia agresată sexual în decembrie 2016. "În mod concret, procurorii urmează să stabilească dacă inculpatul Stan Eugen a fost ajutat în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor efectuate în cauză ori în scopul împiedicării tragerii sale la răspundere penală", preciza Parchetul General.

*** Secţia pentru procurori a CSM a fost sesizată în cazul şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi a procurorului-şef adjunct al DNA, Marius Iacob, care ar fi săvârşit mai multe abateri disciplinare.

Inspecţia Judiciară (IJ) a exercitat acţiune disciplinară faţă de Laura Codruţa Kovesi şi Marius Constantin Iacob, pentru săvârşirea unor abateri. Acţiunea a fost înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la răspunderea celor doi magistraţi.

Potrivit unui comunicat de presă al IJ, în cazul lui Kovesi, una dintre abaterile disciplinare se referă la 'manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu, constând în aceea că, în cadrul unei şedinţe de lucru, a avut manifestări de natură a aduce atingere onoarei şi probităţii profesionale a magistraţilor procurori, precum şi prestigiului justiţiei, împrejurări identificate în înregistrările audio apărute în spaţiul media la data de 18 iunie 2017.

"În concret, procurorul şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii şi credibilităţii instituţiei, generate de decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare 'cu miniştri', de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii şi a unui judecător al CCR, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul dintre criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate", arată IJ.

De asemenea, Kovesi a folosit faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor, precizează sursa citată.

Totodată, acţiunea a vizat "atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii', constând în aceea că prin intermediul unei corespondenţe electronice (email) a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte şi expresii cu un conţinut vădit denigrator, insultător şi ameninţător, respectiv 'laşi', 'bârfitori', 'infractori', făcând cunoscut acestora faptul că 'există deja un cerc de suspecţi', cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligaţia de rezervă şi normele de conduită ataşate profesiei de magistrat.

În ceea ce îl priveşte pe Marius Constantin Iacob, acţiunea faţă de acesta a vizat "nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una dintre cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa'', constând în aceea că a efectuat acte de urmărire penală fără a formula declaraţie de abţinere, deşi se afla, în mod vădit, în situaţia de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin.1 lit. f, cu referire la art. 65 alin.1 şi art. 66 Cod procedură penală.

*** Senatorul Ioan Deneş a fost propus de PSD pentru funcţia de ministru al Apelor şi Pădurilor, în locul Doinei Pană, a anunţat preşedintele partidului, Liviu Dragnea, luni seară, după şedinţa Comitetului Executiv Naţional al social-democraţilor, când s-a decis ca următorul CExN al partidului să aibă loc în perioada 29 - 31 ianuarie la Iaşi.

Propunerea a fost trimisă preşedintelui Iohannis, dar acesta nu s-a pronunţat încă asupra ei.

Nominalizarea lui Deneş a fost criticată de USR. Reprezentanţii USR sunt de părere că PSD a nominalizat la şefia Ministerului Apelor şi Pădurilor un susţinător al distrugerii ariilor naturale protejate.

* În Comitetul Executiv Naţional al PSD de luni, preşedintele executiv al partidului, Niculae Bădălău, a prezentat o propunere de proiect politic pentru 2018, care face referire la punerea în funcţiune a mecanismelor statutare pentru conducerea colectivă a social-democraţilor, întrunirea săptămânală a Biroului Permanent şi prezentarea de către premier a unui raport de activitate anual sau pentru o perioadă îndelungată în cadrul Consiliului Naţional.

Bădălău reclamă în document "şubrezirea democraţiei interne" în PSD şi propune renaşterea democraţiei interne prin dialog, transparenţă şi responsabilitate. "Pas cu pas, partidul nostru a acceptat suspendarea democraţiei interne, iar acest lucru a fost o eroare pe care trebuie să ne-o asumăm: PSD şi-a demis propriul Guvern prin moţiune de cenzură, decizii economice majore, precum impozitul pe gospodărie, au fost anunţate şi apoi abandonate, fluiditatea schimbării în funcţiile ministeriale este prea mare pentru ca un guvern să poată cu adevărat performa, nu toţi cei care au devenit miniştri erau cunoscuţi în partid sau recunoscuţi profesional în domeniile respective pentru a merita un loc în Guvern. Toate acestea slăbesc încrederea cetăţenilor în partidul nostru, iar cauza principală este tocmai şubrezirea democraţiei interne. Credibilitatea şi eficienţa guvernării le putem câştiga doar prin renaşterea democraţiei interne, prin dialog onest, transparenţă şi responsabilitate. Primul pas este să considerăm legitime şi opiniile cu care nu suntem de acord, să abandonăm iluzia falselor imunităţi. Pasul al doilea este punerea în funcţiune a mecanismelor statutare pentru conducerea colectivă a partidului", se arată în propunerea social-democratului.

El spune că Biroul Permanent trebuie să redevină forul de conducere executivă a PSD, iar Comitetul Executiv trebuie să fie "nu doar locul unde se validează formal anumite decizii, ci structura în care se dezbat chestiunile cu adevărat importante".

*** Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis miercuri cererea DNA de emitere a unui mandat de arestare în lipsă pe numele fostului primar al municipiului Constanţa, Radu Mazăre, după ce acesta a încălcat termenii controlului judiciar şi a plecat în Madagascar.

ÎCCJ a dispus înlocuirea măsurii controlului judiciar cu arestul preventiv pe o perioadă de 30 de zile. Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată de avocaţii lui Mazăre.

Procurorul DNA a declarat în sala de judecată că gestul lui Mazăre de a pleca din ţară reprezintă o sfidare la adresa justiţiei din România.

De cealaltă parte, avocatul Tiberius Bărbăcioru a arătat că decizia lui Mazăre de a pleca din ţară este urmarea unor demersuri judiciare împotriva lui.

DNA a cerut emiterea unui mandat de arestare în lipsă pe numele lui Radu Mazăre, în cadrul unui proces în care fostul edil este judecat pentru luare de mită, abuz în serviciu şi conflict de interese, în care mai sunt inculpaţi fostul deputat Eduard Martin şi omul de afaceri Gabriel Strutinsky.

Ulterior, fostul primar a fost dat în urmărire naţională şi internaţională. AGERPRES/(autor: Mihai Simionescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Simona Aruştei)

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.