Sinteza principalelor ştiri difuzate de Redacţia Ştiri Interne - Bucureşti în săptămâna 30 octombrie - 3 noiembrie:

*** Luni s-au împlinit doi ani de la tragedia din clubul bucureştean Colectiv, în urma căreia şi-au pierdut viaţa 65 de tineri, care se aflau printre participanţii la un concert al trupei "Goodbye to Gravity".

Cei decedaţi în urma tragicului incendiu au fost pomeniţi în cadrul unei slujbe oficiate de episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Aioanei, înconjurat de un sobor de 14 preoţi şi diaconi, în faţa crucii de marmură ridicată în curtea Bisericii 'Sfântul Nicolae' - Broşteni din Bucureşti.

Vinerea trecută, victimele incendiului din 30 octombrie 2015 au fost comemorate, la locul tragediei, în acordurile chitarelor mai multor tineri care au cântat piese ale trupei "Goodbye to Gravity", dar şi ale lui Vali Sterian şi ale formaţiilor "Phoenix" şi "Pasărea Colibri".

Asociaţia Colectiv GTG 3010 a organizat luni, la Arenele Romane, un concert acustic susţinut de formaţiile "Subcarpaţi", "Coma", "Luna Amară", "Cred că sunt Extraterestru", "Gray Matters", "Days of Confusion", "Pixels", "Breathelast", "Jinxy Von Ders".

*** Tribunalul Bucureşti a decis luni achitarea lui Vasile Blaga, fost secretar general al PDL, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în dosarul în care este acuzat că a primit 700.000 de euro de la o societate comercială în schimbul exercitării influenţei, astfel încât respectiva firmă să obţină contracte cu două companii naţionale.

Decizia instanţei nu este definitivă, iar DNA poate face apel.

Vasile Blaga a declarat în faţa instanţei că este nevinovat şi a solicitat să fie achitat.

Potrivit DNA, Blaga a primit 500.000 de euro prin intermediul fostului primar al municipiului Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan şi 200.000 de euro printr-un alt intermediar.

În rechizitoriul întocmit de DNA se arată că o serie de firme care aveau comportament de tip fantomă erau folosite de Gheorghe Ştefan şi Vasile Blaga pentru a scoate bani din companii naţionale pentru PDL.

*** Regizorul Mircea Drăgan a murit luni, la vârsta de 85 de ani.

Potrivit ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale, Lucian Romaşcanu, Mircea Drăgan a lăsat în urma sa o bogată şi apreciată filmografie.

"Puţini sunt aceia dintre noi care să nu fi văzut măcar un film semnat de Mircea Drăgan, şi cu siguranţă foarte tineri! Seria 'Brigada Diverse' este extrem de apreciată de publicul larg, iar filmele sale sunt printre cele mai vizionate filme româneşti", a declarat Romaşcanu, potrivit site-ului MCIN.

Filmele regretatului regizor Mircea Drăgan rămân ca opere de referinţă în istoria cinematografiei româneşti, a afirmat şi directorul Centrului Naţional al Cinematografiei, Anca Mitran. "Filmele lui istorice - 'Columna', 'Fraţii Jderi' - rămân ca opere culturale de referinţă în istoria cinematografiei româneşti", a declarat pentru AGERPRES Anca Mitran.

Criticul de film Irina Margareta Nistor a afirmat, pentru AGERPRES, că regizorul Mircea Drăgan rămâne în amintirea oamenilor cu filmele sale istorice şi de comedie, din care aproape toată lumea ştie replici.

*** Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat marţi, cu observaţii, raportul Inspecţiei Judiciare privind controlul efectuat la Direcţia Naţională Anticorupţie, concluzia fiind că activitatea managerială a conducerii DNA a fost eficientă.

CSM a dispus totodată efectuarea unui control la DNA în vederea remedierii deficienţelor constatate la nivelul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, prin care să se verifice situaţia cauzelor mai vechi de un an de la data primei sesizări, precum şi situaţia cauzelor repartizate spre soluţionare procurorilor Doru Ţuluş şi Mihaiela Iorga Moraru.

Potrivit unui comunicat al CSM, în urma deliberărilor, Secţia pentru procurori a aprobat cu observaţii raportul Inspecţiei Judiciare, observaţiile însuşite vizând o parte din concluziile şi propunerile formulate în mod distinct de către cei şase inspectori judiciari care au efectuat verificări la nivelul secţiilor şi compartimentelor din cadrul DNA.

Secţia pentru procurori a dispus şi excluderea din conţinutul raportului a aspectelor care fac obiectul unor sesizări din oficiu ale Inspecţiei Judiciare privind comiterea unor potenţiale abateri disciplinare.

"De asemenea, odată cu adoptarea raportului au fost admise o parte dintre obiecţiunile formulate de către unitatea de parchet supusă controlului", arată comunicatul CSM.

Secţia pentru procurori a mai decis verificarea aspectelor apărute în spaţiul public cu privire la existenţa unor înscrisuri olografe preconstituite şi care au putut forma obiectul unor analize separate ale inspectorilor judiciari (veridicitatea acestor informaţii/identificarea persoanelor care au realizat înscrisurile/scopul acestor verificări).

Totodată, s-a hotărât şi evaluarea declaraţiilor luate procurorilor care nu mai activează în DNA prin compararea cu declaraţiile tuturor procurorilor care în prezent îşi desfăşoară activitatea în cadrul Secţiei judiciare.

S-a mai dispus efectuarea, în termen de şase luni, a unui control la Secţia Judiciară a DNA, care să includă o analiză detaliată cu privire la situaţia achitărilor definitive în perioada 2016 - semestrul I 2017, în raport de data sesizării primei instanţe şi momentul pronunţării soluţiei definitive.

Ulterior, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a precizat că el este cel care va formula concluzia raportului întocmit după controlul pe care Inspecţia Judiciară l-a efectuat la DNA în urma solicitării sale.

"Poziţia mea, concluzia mea, pe care o voi comunica public, va fi luată această concluzie pe baza analizei, evaluării coroborate a tuturor stărilor, circumstanţelor, împrejurărilor, adică nu exclusiv pe baza acestui raport. Pentru că raportul acesta eu l-am solicitat, concluzia raportului eu o voi formula, indiferent de ceea ce pe lanţul decizional se va petrece", a declarat Toader, într-o conferinţă de presă.

Ministrul a arătat că, în condiţiile în care opiniile membrilor comisiei de control au fost împărţite, lui îi revine rolul de "a înclina balanţa" către o concluzie finală.

*** Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de modificare a Legii privind reforma în domeniul sănătăţii, stabilind, printre altele, posibilitatea înfiinţării de spitale republicane, dar şi ca medicii să se poată pensiona la 67 de ani, indiferent de sex.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii a fost adoptat cu 222 voturi "pentru" şi 56 de abţineri.

Potrivit articolelor adoptate, spitalele se organizează şi funcţionează pe criteriul teritorial în spitale republicane, regionale, judeţene şi locale (municipale, orăşeneşti şi comunale), incluzându-se astfel posibilitatea înfiinţării categoriei de spitale republicane.

De asemenea, spitalele private se înfiinţează sau se desfiinţează cu avizul Ministerului Sănătăţii.

Deputaţii au mai stabilit că medicii se pensionează la vârsta de 67 de ani, indiferent de sex. Aceştia au însă posibilitatea de a se pensiona, la cerere, în baza legislaţiei generale. Cei care au depăşit limita de vârstă pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. Prin excepţie, aceştia îşi pot continua activitatea, cu avizul unităţii sanitare publice.

Începând cu vârsta de 65 de ani, medicii nu mai pot deţine funcţii de conducere în Ministerul Sănătăţii, ministerele şi instituţiile centrale din domeniul sanitar, CNAS, casele de sănătate, spitalele publice sau în orice alte unităţi sanitare, mai prevede textul adoptat de deputaţi.

Camera Deputaţilor a fost for decizional.

*** Pachetul de legi privind Justiţia a fost depus marţi de PSD şi ALDE la Parlament.

Miercuri, preşedintele Comisiei speciale parlamentare privind domeniul Justiţiei, Florin Iordache, a anunţat că proiectul de modificare a Legilor 303, 304, 317 se află în procedură de avizare la CSM, Guvern şi Consiliul Legislativ.

El a menţionat că, după obţinerea avizelor, proiectul urmează să intre în dezbaterea comisiei.

"Săptămâna viitoare, când vom avea avizele de la cele trei instituţii, vom intra în dezbatere", a spus Iordache.

Liderul PNL, Ludovic Orban, a afirmat că Florin Iordache nu ştie ce a semnat în cazul modificărilor la Legile Justiţiei, liberalul acuzându-i pe social-democraţi că au pregătite la "sertar" amendamente la acest proiect.

Potrivit lui Orban, liberalii sunt ''în stare de veghe'' în cazul acestui proiect şi nu vor accepta nicio dezbatere până nu se obţin avizele de la CSM, Consiliul Legislativ, Guvern.

Uniunea Salvaţi România a anunţat marţi că se opune introducerii în procedură de urgenţă a proiectului.

Joi, preşedintele Klaus Iohannis a criticat procedura de modificare a Legilor Justiţiei, despre care a afirmat că sunt "ciopârţite", anunţând că va fi foarte activ în procesul legislativ în acest caz şi că va face uz de toate prerogativele.

Florin Iordache a respins toate criticile aduse de Klaus Iohannis, susţinând că propunerile îmbunătăţesc legislaţia în domeniu şi sunt promovate printr-o procedură parlamentară normală.

Vineri, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat că poate demara, conform legii, procedurile de elaborare a unui proiect de lege, el răspunzând astfel preşedintelui Iohannis, care a susţinut că ministrul ar fi mers în Parlament fără a avea drept de iniţiativă legislativă.

*** Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat marţi, cu 267 de voturi "pentru" şi o abţinere, proiectul de lege care modifică Legea pensiilor 263/2010 şi care prevede, printre altele, că pensia de invaliditate poate fi cumulată cu veniturile din activităţi independente, în primul rând cele definite de Codul fiscal, între acestea fiind drepturile de autor, de proprietate intelectuală şi drepturile conexe.

Preşedintele Comisiei de muncă, Adrian Solomon, a menţionat că proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii 263/2010, în sensul includerii în categoria beneficiarilor pensiei de invaliditate şi a persoanelor care desfăşoară activitate de voluntariat în domeniul situaţiilor de urgenţă.

"În cadrul dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât adoptarea proiectului de lege cu amendamente pentru a reglementa situaţiile în care se suspendă plata pensiilor, precum şi cele în care unele categorii de pensionari pot cumula pensia de invaliditate cu alte venituri, respectiv în corelarea textului legii cu modificările aduse Codului fiscal", a explicat Solomon, în plen.

Potrivit unui amendament iniţiat de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi însuşit de Comisia de muncă, pensia de invaliditate poate fi cumulată de la promulgarea legii cu veniturile din activităţi independente, în primul rând cele definite de Codul fiscal, între acestea fiind drepturi de autor, proprietate intelectuală şi drepturile conexe, şi o serie de alte activităţi, cum ar fi PFA.

De această prevedere pot beneficia şi cei care primesc pensii de urmaş, dar nu şi cei care s-au pensionat anticipat.

Camera Deputaţilor a fost for decizional pentru acest proiect de lege, iar Senatul l-a adoptat tacit.

*** Camera Deputaţilor a decis, marţi, prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii insolvenţei persoanelor fizice până la 1 ianuarie 2018, adoptând în acest sens Ordonanţa Guvernului 6/2017 cu 264 voturi "pentru", unul "împotrivă" şi două abţineri.

Deputatul liberal Ioan Cupşa a spus că legea este aşteptată de peste doi ani şi a făcut apel la miniştrii Justiţiei şi de Finanţe să ia toate măsurile pentru ca actul normativ să fie aplicat.

Deputatul UDMR Marton Arpad a amintit că legea a fost adoptată în 18 iunie 2015 şi avea termen de intrare în vigoare şase luni.

"Teoretic, în 18 decembrie 2015, trebuia legea să intre în vigoare şi de atunci suntem în prorogări. Foarte mulţi cetăţeni sunt într-o situaţie economică destul de gravă, (...) avem nevoie de această instituţie", a adăugat Marton Arpad.

El a spus că este ultima dată când UDMR va vota o astfel de prorogare.

Camera Deputaţilor a fost for decizional.

*** Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a anunţat, miercuri, că a primit scrisoarea de acceptare din partea Guvernului Statelor Unite ale Americii privind achiziţionarea primului sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare tip Patriot.

Potrivit MApN, acesta este primul dintre cele şapte sisteme Patriot cu care vor fi înzestrate Statul Major al Forţelor Aeriene şi Statul Major al Forţelor Terestre, valoarea totală a acestora ridicându-se aproximativ 3,9 miliarde de dolari.

Sistemul pentru care a fost primită scrisoarea de acceptare este estimat la 764,78 milioane de dolari şi va fi contractat până la sfârşitul acestui an, după adoptarea de către Parlament a proiectului de lege privind realizarea capabilităţii.

*** Bucureştiul a găzduit miercuri şi joi Conferinţa Femeilor Francofone cu tema "Creaţie, inovaţie, antreprenoriat, creştere, dezvoltare: femeile se afirmă!", organizată sub Înaltul Patronaj al preşedintelui României de către Ministerul Afacerilor Externe, în cooperare cu Organizaţia Internaţională a Francofoniei şi cu Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că, deşi în România s-au făcut progrese importante în ceea ce priveşte egalitatea de gen, este nevoie ca ritmul de recuperare a decalajelor să fie accelerat.

Potrivit şefului statului, femeile care lucrează în economie, cercetare şi dezvoltare, cele care devin antreprenori şi cele care doresc să se lanseze în afaceri reprezintă modele pentru generaţia tânără, însă ele se confruntă cu o serie de probleme grave - acces dificil la resurse de finanţare şi lipsa unor reţele de susţinere profesională.

"Prezenţa lor este mult mai redusă în zonele de decizie şi management în raport cu bărbaţii. Nu în ultimul rând, femeile sunt victimele unor stereotipuri şi prejudecăţi legate de rolurile şi abilităţile lor în familie, economie, dar şi în societate", a menţionat Iohannis.

Premierul Mihai Tudose a transmis un mesaj la Conferinţa femeilor francofone, în care a arătat că societatea trebuie să înţeleagă rolul foarte important pe care îl au femeile.

"România a făcut un progres important. (...) Totuşi ne confruntăm cu o vulnerabilitate, dar suntem pe cale de a oferi condiţiile cele mai bune. Societatea trebuie să înţeleagă rolul foarte important al femeilor. (...) Sunt total de acord cu ideea că viitorul Francofoniei şi al spaţiului economic francofon nu pot fi imaginate fără a ţine cont de rolul femeilor", a afirmat Tudose, care a adăugat că egalitatea de gen reprezintă o prioritate în programul de guvernare.

Secretarul general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, Michaelle Jean, prezentă la Bucureşti, că declarat că România este un membru foarte angajat al Francofoniei.

"Bucureştiul nu a văzut niciodată atâtea femei-antreprenor francofone, iar energia lor este foarte prezentă. (...) Dorim să celebrăm curajul femeilor, realizările lor în domeniul afacerilor, contribuţia lor la dezvoltarea economiei în diverse sectoare", a spus secretarul general al OIF.

La finalul conferinţei, a fost adoptat ''Apelul de la Bucureşti'', prin care se propune statelor membre ale Francofoniei să elaboreze un plan de acţiune pentru autonomia economică a femeilor.

"Aici, la Bucureşti, propunem statelor şi guvernelor membre ale Francofoniei să elaboreze un plan de acţiune francofonă pentru autonomia economică a femeilor. Salutăm implementarea Reţelei francofone a femeilor antreprenor pentru ca acestea să împărtăşească experienţele trăite şi cele mai bune practici din cadrul antreprenoriatului feminin în spaţiul francofon. (...) Susţinem iniţiativele luate de către state şi guvernele membre ale Francofoniei şi de reprezentanţii organizaţiilor societăţii civile angajate pentru egalitatea femeilor şi a bărbaţilor şi pentru autonomia economică a femeilor", se arată în document.

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat că ''Apelul de la Bucureşti'' şi constituirea unei Reţele francofone a femeilor antreprenor vor deschide perspectivele intensificării relaţiilor între oamenii de afaceri femei şi bărbaţi din tot spaţiul francofon.

*** Coaliţia "Solidari pentru Sănătate", formată din nouă organizaţii non-guvernamentale care apără drepturile pacienţilor, şi organizaţiile naţionale reprezentative ale medicilor de familie au iniţiat, joi, un protest public în toată ţara faţă de subfinanţarea asistenţei medicale primare din România şi de imposibilitatea de practică optimă a medicinei de familie.

Au fost pichetate toate sediile caselor de sănătate şi prefecturilor, iar în Bucureşti - Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti şi Casa Judeţeană Asigurări de Sănătate Ilfov.

Principalele revendicări constau în alocarea de minimum 10% din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), faţă de 5,8% în prezent, conform recomandărilor tuturor instituţiilor internaţionale, pentru crearea unui echilibru în finanţarea sistemului public de sănătate, crearea mediului propice unei relaţii funcţionale medic - familie, prin debirocratizarea sistemului şi neîngrădirea ariei de competenţe ale medicului de familie în relaţia cu pacientul şi recunoaşterea importanţei muncii medicului de familie în sistemul public de sănătate şi respectarea drepturilor constituţionale ale medicilor şi pacienţilor.

Preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF), Rodica Tănăsescu, a declarat că legea în domeniu ar trebui modificată în ceea ce priveşte regulile administrative de prescriere, unde sunt o mulţime de prevederi care interzic medicului de familie să elibereze reţete cu medicaţie frecvent folosită şi la care pacientul nu are acces, şi nu în privinţa regulilor profesionale.

Vicepreşedintele SNMF, Sandra Alexiu, a anunţat organizarea unui miting în data de 15 noiembrie, în faţa Guvernului.

Conducerea CNAS i-a invitat la discuţii pe reprezentanţii Coaliţiei "Solidari pentru Sănătate", informându-i că o parte dintre aspectele semnalate de aceştia sunt în curs de rezolvare, celelalte urmând să fie luate în considerare.

Colegiul Medicilor din România a anunţat că revendicările medicilor de familie sunt în interesul pacienţilor şi sunt absolut justificate.

*** Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că în România nu există nici forţe oculte, nici forţe subterane şi a susţinut că preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, creează impresia câteodată că este "puţin obsedat".

"În România nu există nici forţe oculte, nici forţe subterane şi cu certitudine nu există în România un stat paralel", a declarat Iohannis, la Palatul Cotroceni.

El a afirmat că Tăriceanu a devenit din ce în ce mai ciudat.

Luni, preşedintele Senatului declarase că şeful statului ar fi putut să ia atitudine şi să cheme la respectarea deciziilor Curţii Constituţionale, în contextul în care sunt persoane care nu vor să se prezinte în faţa comisiilor parlamentare.

"După ce şi-a preluat mandatul (Klaus Iohannis - n.r.), ne demonstrează că este beneficiarul acestui sistem, a statului paralel şi, prin atitudinile pe care le-a adoptat, prin declaraţiile publice, nu face decât să confirme această aserţiune a mea. Este regretabil, pentru că nu pot să existe două puteri paralele în stat: puterea legitimă şi o putere ilegitimă'', afirma Tăriceanu.

Joi, Călin Popescu-Tăriceanu i-a transmis o scrisoare deschisă lui Klaus Iohannis în care i-a transmis că va lupta în continuare, împreună cu toţi oamenii de bună credinţă, pentru "demantelarea 'statului paralel'", pentru aflarea adevărului despre mecanismele acestui sistem şi a participanţilor la ''uzurparea" puterii alese democratic la alegeri.

*** Preşedintele Klaus Iohannis a solicitat, joi, coaliţiei de guvernare să renunţe la politica fiscală promovată, pe motiv că aceasta generează "neîncredere" şi "incertitudine".

El a recomandat prudenţă la nivelul deciziei politice şi guvernamentale în privinţa măsurilor economice.

"România are nevoie de o (...) politică sustenabilă. De aceea, avertizez la modul cel mai serios decidenţii politici să aibă grijă şi să judece clar, la rece, ca să nu bage România şi pe români într-o aventură economică fiscală, cu final trist", a adăugat Iohannis.

El a precizat că a avut discuţii cu reprezentanţii Guvernului, dar că "fiecare a rămas cu părerea lui".

În opinia preşedintelui, măsurile fiscale anunţate de Guvern vor complica problemele în loc să le rezolve. AGERPRES/(autor: Claudia Stănescu, editor: Florin Marin)