COD GALBEN: 14-06-2025 ora 20 Intre 20:00 si 21:00 se va semnala Local verse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, izolat grindină. in Județul Ialomiţa, Județul Prahova, Județul Călăraşi, Județul Giurgiu, Județul Ilfov, Județul Dâmboviţa, Județul Teleorman; COD GALBEN: 14-06-2025 ora 19 Intre 19:55 si 21:00 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, intensificări ale vântului, grindină, descărcări electrice in Județul Tulcea; COD GALBEN: 14-06-2025 ora 19 Intre 19:15 si 20:15 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului/ vijelie, izolat grindină. in Județul Prahova;
Botoşani, 21 oct /Agerpres/ - Barajul de la Stânca - Costeşti, construit pe râul Prut, la frontiera dintre România şi Republica Moldova, a fost consolidat în baza unui proiect cu finanţare europeană în valoare de peste nouă milioane de euro.
Proiectul, intitulat "Prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor în bazinele superioare Siret şi Prut, prin implementarea unui sistem modern de monitorizare cu staţii automate - East Avert", a fost finanţat prin Programul Operaţional Comun România - Ucraina - Republica Moldova, beneficiari fiind Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România, Administraţia Bazinală a Apelor Prut, Administraţia Bazinală a Apelor Siret, Institutul Naţional de Hidrologie şi Managementul Apelor, precum şi Agenţia Apele Moldovei din Republica Moldova, Departamentul Resurselor de Apă din Bazinul Prut - Nistru din Ucraina şi Centrul Regional de Hidrometeorologie din Cernăuţi - Ucraina.
Prin East Avert, autorităţile române au finanţat, printre altele, lucrările de punere în siguranţă a deversorului barajului Stânca - Costeşti, afectat de viiturile puternice de pe Prut din 2008.
"Prin proiectul East Avert s-a modernizat, s-a pus în siguranţă deversorul de ape mari al barajului, care a avut de suferit în anul 2008, fiind inundată galeria de comandă pentru stavilele de pe deversor", a declarat directorul barajului Stânca, Mircea Vucovici, în cadrul unei întrevederi cu reprezentanţii mass-media prezenţi în "Caravana jurnaliştilor" din România, Ucraina şi Republica Moldova, care vizitează, timp de o săptămână, principalele proiecte europene implementate prin Programul Operaţional Comun România - Ucraina - Republica Moldova 2007 - 2013.
La rândul lor, autorităţile moldovene au consolidat digul de pe partea stângă a barajului, care a fost afectat de inundaţiile din 2008.
"În 2008 am avut o infiltraţie în corpul barajului de 40 litri pe secundă. Apoi s-a luat decizia de a face o reparaţie capitală. (...) După construcţia barajului, aceasta este cea mai mare investiţie. Învestiţia a fost de 1,88 milioane de euro", a precizat administratorul Nodului Hidrotehnic Costeşti, Vasile Cojocari.
Barajul Stânca Costeşti a fost construit în perioada 1973 - 1978 în baza unei colaborări între România şi fosta Uniune Sovietică, având rolul principal de atenuare a viiturilor, în vederea evitării inundaţiilor. El are o capacitate maximă de 1,4 miliarde de metri cubi de apă şi se întinde pe o suprafaţă de 6.950 hectare. AGERPRES/(A - autor: Cristian Lupaşcu, editor: Nona Jalbă)
Proiectul, intitulat "Prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor în bazinele superioare Siret şi Prut, prin implementarea unui sistem modern de monitorizare cu staţii automate - East Avert", a fost finanţat prin Programul Operaţional Comun România - Ucraina - Republica Moldova, beneficiari fiind Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România, Administraţia Bazinală a Apelor Prut, Administraţia Bazinală a Apelor Siret, Institutul Naţional de Hidrologie şi Managementul Apelor, precum şi Agenţia Apele Moldovei din Republica Moldova, Departamentul Resurselor de Apă din Bazinul Prut - Nistru din Ucraina şi Centrul Regional de Hidrometeorologie din Cernăuţi - Ucraina.
Prin East Avert, autorităţile române au finanţat, printre altele, lucrările de punere în siguranţă a deversorului barajului Stânca - Costeşti, afectat de viiturile puternice de pe Prut din 2008.
"Prin proiectul East Avert s-a modernizat, s-a pus în siguranţă deversorul de ape mari al barajului, care a avut de suferit în anul 2008, fiind inundată galeria de comandă pentru stavilele de pe deversor", a declarat directorul barajului Stânca, Mircea Vucovici, în cadrul unei întrevederi cu reprezentanţii mass-media prezenţi în "Caravana jurnaliştilor" din România, Ucraina şi Republica Moldova, care vizitează, timp de o săptămână, principalele proiecte europene implementate prin Programul Operaţional Comun România - Ucraina - Republica Moldova 2007 - 2013.
La rândul lor, autorităţile moldovene au consolidat digul de pe partea stângă a barajului, care a fost afectat de inundaţiile din 2008.
"În 2008 am avut o infiltraţie în corpul barajului de 40 litri pe secundă. Apoi s-a luat decizia de a face o reparaţie capitală. (...) După construcţia barajului, aceasta este cea mai mare investiţie. Învestiţia a fost de 1,88 milioane de euro", a precizat administratorul Nodului Hidrotehnic Costeşti, Vasile Cojocari.
Barajul Stânca Costeşti a fost construit în perioada 1973 - 1978 în baza unei colaborări între România şi fosta Uniune Sovietică, având rolul principal de atenuare a viiturilor, în vederea evitării inundaţiilor. El are o capacitate maximă de 1,4 miliarde de metri cubi de apă şi se întinde pe o suprafaţă de 6.950 hectare. AGERPRES/(A - autor: Cristian Lupaşcu, editor: Nona Jalbă)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.