Bucureşti, 16 oct /Agerpres/ - Directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", Alexandru Florian, a declarat luni că în România, "deşi există toate derapajele privind discursul incitator la ură, nu avem violenţe în stradă, confruntări între indivizi" motivate de acest tip de discurs.
El a vorbit în cadrul unui eveniment care a avut ca temă "discursul urii" şi ameninţarea pe care acesta o prezintă în Europa. Florian a detaliat situaţia politică din ţările vecine României, în contextul în care, a spus el, "discursul urii este un mesaj care străbate astăzi Europa de la Nord la Sud şi de la Est la Vest".
"Ce avem în jurul nostru? Avem câteva ţări cu guverne conservatoare extrem de puternice şi care promovează sau încurajează discursul urii - mă refer la Ungaria, mă refer la Polonia, avem Austria, unde partidul de extremă dreapta a luat locul trei la alegerile legislative şi are toate şansele să fie parte activă în guvern, mă refer la Germania, unde, pentru prima dată după Război, extremiştii de dreapta au intrat în Parlament", a detaliat Florian.
Totuşi, în contextul acesta, a evidenţiat el, în România nu au existat gesturi extreme care să fi fost motivate de discursul incitator.
"În România, deşi există toate derapajele privind discursul incitator la ură, nu avem, cel puţin deocamdată, violenţe în stradă, confruntări între indivizi motivate de discursul incitator la ură - de ura etnică, de ura rasială, de ura religioasă sau ura de gen", a punctat directorul institutului "Elie Wiesel".
În schimb, acesta a vorbit de sprijinul acordat de Biserica Ortodoxă unor mesaje "legate de simbolistica mişcării legionare".
"Suntem o ţară eminamente ortodoxă, însă în ultima perioadă Biserica Ortodoxă Română, prin promovarea sau susţinerea unor mesaje legate de promovarea unor mesaje legate de simbolistica mişcării legionare, nu face altceva decât să susţină organizaţii extremiste, să le dea apă la moară şi în mod implicit să se îndepărteze de valorile democraţiei (...) valorile respectării celuilalt", a afirmat Florian.
Mai mult, el a vorbit despre recentele rezultate ale unui sondaj de opinie realizat de institutul pe care îl conduce, sondaj "reprezentativ la nivel naţional", ce vizează percepţia cetăţenilor României despre minorităţi etnice şi despre Holocaust.
Florian a spus că, potrivit respectivului sondaj, 14% dintre cei chestionaţi "consideră că evreii reprezintă pentru România o ameninţare"- cifra fiind cu 3 procente mai mare decât în sondajul similar din 2015. De asemenea, conform aceleiaşi surse, 33% din respondenţi consideră că maghiarii care trăiesc în România sunt o "ameninţare", în timp ce romii sunt o ameninţare pentru 54 % dintre cei chestionaţi.
Potrivit aceluiaşi sondaj, a arătat Florian, 10% dintre cei chestionaţi "consideră că evreii au prea multe drepturi", 19% - că maghiarii au "prea multe drepturi" iar 25% - că romii au "prea multe drepturi".
La rândul său, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a spus că discursul urii se propagă online pentru că acest mediu "permite o oarecare invizibilitate". "În faţa urii singura soluţie este să promovăm un mesaj de solidaritate (...) Singura manieră prin care putem combate ura este să o identificăm", a mai afirmat Negrescu.
Şefa reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea, a vorbit despre necesitatea ca legislaţia naţională să fie aplicată corect, înainte ca reprezentanţii statelor comunitare să se adreseze Comisiei. "Înainte de a vorbi despre o nouă legislaţie, este important să ne uităm la legislaţia naţională care deja există şi în ce măsură e aplicată", a spus ea.
În context, Angela Cristea a vorbit despre discursul urii, dar şi despre ştirile false.
"Pentru mine, de exemplu, este de neînţeles lipsa de reacţie a Consiliului Naţional al Audiovizualului la discursul care incită la ură împotriva unor membri ai societăţii sau a unor grupuri, lipsa de reacţie la ştirile false care sunt date seară de seară, pe anumite posturi de televiziune din România, fără nicio sancţiune, deşi avem legi în această privinţă", a punctat aceasta.
Dezbaterea "Discursul urii, o ameninţare pentru Europa astăzi?" a fost organizată la Biblioteca Centrală Universitară din Capitală, de către Ministerul Afacerilor de Externe, Institutul "Elie Wiesel" şi Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Mihai Simionescu)
El a vorbit în cadrul unui eveniment care a avut ca temă "discursul urii" şi ameninţarea pe care acesta o prezintă în Europa. Florian a detaliat situaţia politică din ţările vecine României, în contextul în care, a spus el, "discursul urii este un mesaj care străbate astăzi Europa de la Nord la Sud şi de la Est la Vest".
"Ce avem în jurul nostru? Avem câteva ţări cu guverne conservatoare extrem de puternice şi care promovează sau încurajează discursul urii - mă refer la Ungaria, mă refer la Polonia, avem Austria, unde partidul de extremă dreapta a luat locul trei la alegerile legislative şi are toate şansele să fie parte activă în guvern, mă refer la Germania, unde, pentru prima dată după Război, extremiştii de dreapta au intrat în Parlament", a detaliat Florian.
Totuşi, în contextul acesta, a evidenţiat el, în România nu au existat gesturi extreme care să fi fost motivate de discursul incitator.
"În România, deşi există toate derapajele privind discursul incitator la ură, nu avem, cel puţin deocamdată, violenţe în stradă, confruntări între indivizi motivate de discursul incitator la ură - de ura etnică, de ura rasială, de ura religioasă sau ura de gen", a punctat directorul institutului "Elie Wiesel".
În schimb, acesta a vorbit de sprijinul acordat de Biserica Ortodoxă unor mesaje "legate de simbolistica mişcării legionare".
"Suntem o ţară eminamente ortodoxă, însă în ultima perioadă Biserica Ortodoxă Română, prin promovarea sau susţinerea unor mesaje legate de promovarea unor mesaje legate de simbolistica mişcării legionare, nu face altceva decât să susţină organizaţii extremiste, să le dea apă la moară şi în mod implicit să se îndepărteze de valorile democraţiei (...) valorile respectării celuilalt", a afirmat Florian.
Mai mult, el a vorbit despre recentele rezultate ale unui sondaj de opinie realizat de institutul pe care îl conduce, sondaj "reprezentativ la nivel naţional", ce vizează percepţia cetăţenilor României despre minorităţi etnice şi despre Holocaust.
Florian a spus că, potrivit respectivului sondaj, 14% dintre cei chestionaţi "consideră că evreii reprezintă pentru România o ameninţare"- cifra fiind cu 3 procente mai mare decât în sondajul similar din 2015. De asemenea, conform aceleiaşi surse, 33% din respondenţi consideră că maghiarii care trăiesc în România sunt o "ameninţare", în timp ce romii sunt o ameninţare pentru 54 % dintre cei chestionaţi.
Potrivit aceluiaşi sondaj, a arătat Florian, 10% dintre cei chestionaţi "consideră că evreii au prea multe drepturi", 19% - că maghiarii au "prea multe drepturi" iar 25% - că romii au "prea multe drepturi".
La rândul său, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a spus că discursul urii se propagă online pentru că acest mediu "permite o oarecare invizibilitate". "În faţa urii singura soluţie este să promovăm un mesaj de solidaritate (...) Singura manieră prin care putem combate ura este să o identificăm", a mai afirmat Negrescu.
Şefa reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea, a vorbit despre necesitatea ca legislaţia naţională să fie aplicată corect, înainte ca reprezentanţii statelor comunitare să se adreseze Comisiei. "Înainte de a vorbi despre o nouă legislaţie, este important să ne uităm la legislaţia naţională care deja există şi în ce măsură e aplicată", a spus ea.
În context, Angela Cristea a vorbit despre discursul urii, dar şi despre ştirile false.
"Pentru mine, de exemplu, este de neînţeles lipsa de reacţie a Consiliului Naţional al Audiovizualului la discursul care incită la ură împotriva unor membri ai societăţii sau a unor grupuri, lipsa de reacţie la ştirile false care sunt date seară de seară, pe anumite posturi de televiziune din România, fără nicio sancţiune, deşi avem legi în această privinţă", a punctat aceasta.
Dezbaterea "Discursul urii, o ameninţare pentru Europa astăzi?" a fost organizată la Biblioteca Centrală Universitară din Capitală, de către Ministerul Afacerilor de Externe, Institutul "Elie Wiesel" şi Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Mihai Simionescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.