Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Deva, 3 oct /Agerpres/ - După ce a lucrat în minele de aur vreme de 15 ani, inginerul geolog Georgeta Dulgheru a decis că este momentul să facă ceva pentru ca meşteşugul tradiţional al căutării aurului să nu se piardă. A avut nevoie de aproape un an pentru obţinerea unei autorizaţii prin care acum poate exploata un perimetru aurifer bine delimitat din Munţii Apuseni şi astfel a devenit prima femeie căutător de aur din România.

Un soare blând de toamnă ne însoţeşte în drumul nostru spre Patrulaterul Aurului, un perimetru în care sunt cuprinse mai multe localităţi din Munţii Apuseni, la graniţa dintre judeţele Alba şi Hunedoara. Unele dintre acestea sunt cunoscute încă din vremea romanilor ca exploatări miniere din care preţiosul minereu aurifer era scos la suprafaţă cu ajutorul coşurilor din nuiele.

Din satul Stănija, judeţul Hunedoara, plecăm spre Casa Aurarului împreună cu inginerul geolog Georgeta Dulgheru. De acolo ne îndreptăm spre Valea Maliţei, locul în care şi-a amenajat singură un jgheab de spălare a nisipului din albia pârâului, denumirea tehnică fiind de 'instalaţie de căutare a aurului aluvionar'.

Pe un drum îngust, încercăm să ne ferim maşina de crengile arborilor din pădure şi totodată suntem atenţi să nu depăşim buza prăpastiei care se cască în partea stângă. Urcăm ghidaţi de gazda noastră, care ne promite că vom avea parte de o surpriză atunci când vom ajunge într-o micuţă poiană, delimitată de câteva pietre care parcă împrumutaseră o nuanţă gălbuie.

"Suntem pe Valea Maliţa, partea superioară a bazinului Văii Stănija, care, la rândul ei, este un afluent al Văii Buceş şi al Crişului Alb", ne spune, didactic, Georgeta Dulgheru, în timp ce coborâm din drum spre un loc cunoscut numai de ea. Atenţi la frunzişul umed, curiozitatea ne îndeamnă să o întrebăm de ce a ales să caute aur, tocmai aici, pe Valea Maliţei, într-o asemenea pustietate?

"Pentru că aici avem certitudinea că vom găsi fire de aur în aluviuni. Suntem într-o zonă în care se află foste mine de aur, acum închise, dar care sunt spălate de torenţi, şi toate aceste ape vin aici, în vale, la un moment dat. Vechile lucrări miniere, fostele halde de steril, sunt spălate, şi ele, de ape, iar în acest fel avem garanţia că vom găsi aurul care s-a depus în aluviuni, de-a lungul timpului", ne răspunde geologul.

Apoi ne spune că a obţinut autorizaţia care-i permite să caute aurul aluvionar după aproape un an şi jumătate de umblătură, timp în care a fost nevoită să suporte toate cheltuielile. Şi nu sunt puţine, dacă ar fi să ne gândim că a trebuit să meargă pe la mai multe instituţii ale statului din Bucureşti pentru a-şi obţine avizele necesare. Totul costă bani.

Interesant este faptul că Georgeta Dulgheru nu a cerut autorizaţie să caute aur pentru a se îmbogăţi, ci pentru a-şi pune în practică ideea unui proiect prin care doreşte să salveze tradiţia acestui meşteşug, practicat de mii şi sute de ani pe cursurile de apă. Tenace din fire, a reuşit în urmă cu câteva luni să-şi vadă gândul împlinit şi să construiască primul jgheab de spălare a minereului cu potenţial aurifer.

"Am început cu paşi mărunţi şi m-am gândit să fac o mică instalaţie dintr-un jgheab echipat puţin mai modern, dar care îmi permite să lucrez cu mai mult material. Finalizarea procesului de căutare a firicelelor de aur se face însă cu şaitrocul, care astăzi se confecţionează din fibră de sticlă. Practic, ne-am adaptat la condiţiile de acum, dar fără să alterăm tehnica veche de căutare a aurului. Am făcut numeroase încercări pentru a găsi locul potrivit şi, în timp, am găsit primele firicele de aur", ne explică Georgeta Dulgheru.

Nu este uşor pentru o femeie să caute aurul cu şaitrocul, un fel de lopată care se deschide în partea din faţă sub forma unui evantai, iar în spate este prevăzut cu un spaţiu în care se poate aduna nisipul. Preluat din cursul de apă, spălat prin mişcări repetate, "materialul" se decantează cu grijă până când, pe un şanţ tăiat foarte fin pe mijlocul şaitrocului apare un grăunte strălucitor.

Nu vă bucuraţi prea tare, pentru că s-ar putea să fi dat de "aurul prostului", o formă de pirită care poate fi confundată foarte uşor cu aurul. Cei care se pricep o identifică după luciu şi culoare, chiar dacă şi aurul poate varia ca nuanţe atunci când este exploatat primar sau este combinat cu alte metale.

"Cu cât aurul este mai apropiat de culoarea lui adevărată, cu atât este mai pur şi bogat în carate. Dacă are o tendinţă spre albicios, atunci are mai mult argint, dacă nuanţa este mai roşiatică, atunci vom regăsi acolo mai mult cupru", ne explică doamna Georgeta.

Există oare un miraj al aurului? "Probabil că există, dar depinde la ce stadiu ajungi cu el, pentru că, la un moment dat, poate fi periculos. Însă, pentru cine a lucrat de-o viaţă în acest domeniu, altfel se manifestă acest miraj. Este vorba despre obişnuinţă, un alt mod de a percepe aurul, este o curiozitate. Da, există acest miraj, dar cei conştienţi nu sunt expuşi la acest pericol pentru că ei realizează că nu este atât de uşor să găseşti aur", este explicaţia specialistului care a muncit în minele de aur ale Apusenilor.

Privind cu detaşare, să faci avere răscolind apele în căutarea aurului aluvionar poate fi un scop, dar nimeni nu poate garanta reuşita. Este nevoie de timp, cunoştinţe practice şi o mare doză de noroc. Câştigul Georgetei Dulgheru stă în altă parte, în ideea unui concept de dezvoltare durabilă a unui sat în care căutarea aurului cu şaitrocul poate reprezenta magnetul necesar atragerii turiştilor.

Aşa a început un proiect al cărui fir călăuzitor este aurul din satul Stănija. Cu sprijinul autorităţilor locale din comuna Buceş, fostul inginer geolog de la minele de aur din zona Bradului a construit 'Casa căutătorului de aur', o cabană din lemn dotată cu tot ceea ce are nevoie un turist care doreşte să fugă de aglomeraţia urbană şi vrea să vadă frumuseţile neatinse ale naturii sălbatice. Este o locuinţă curată, cu bucătărie şi dormitoare cu paturi suprapuse, suficiente pentru turistul obosit care a străbătut pădurile, timp de o zi.

Între Georgeta Dulgheru şi Casa Aurarului există o legătură stabilită printr-un om despre care s-a scris de foarte multe ori: Ioan Cătălina, primul căutător de aur autorizat din România. La cei 82 de ani, Ioan Cătălina este mentorul Georgetei Dulgheru. De câţiva ani, vârsta şi sănătatea nu i-au mai permis să caute aur cu şaitrocul, dar mintea îi este limpede şi gândeşte la ceea ce se poate face pentru oamenii din sat.

"Domnul Cătălina şi primarul din comuna Buceş, Achim Mărcuş, au dorit ca meşteşugul căutării aurului în această zonă, să nu moară. În urmă cu doi ani am reuşit să câştig un proiect cu fonduri nerambursabile pentru promovarea meşteşugurilor locale. Am început acest proiect, am construit 'Casa căutătorului de aur' şi am desfăşurat mai multe programe cu elevii de la şcolile din zonă. Căutarea aurului cu şaitrocul este o altă etapă în care se pot antrena localnicii de aici. Cred că se poate trăi prin ceea ce oferă aceste locuri, începând cu natura, până la obiceiul căutării aurului", explică doamna Dulgheru.

De altfel, primii turişti au şi venit în vara acestui an, ba unii, mai cu dare de mână, şi-au cumpărat case în sat, fermecaţi de frumuseţea locului. De aceea, speranţa iniţiatorilor proiectului este că lucrurile nu se vor opri aici şi să mai dureze mult timp până când şaitrocul să fie pus definitiv în cui.

Georgeta Dulgheru ne-a făcut şi nouă, la fel ca turiştilor, o demonstraţie despre cum se caută aurul cu şaitrocul, iar în acel moment nu ne-am putut înfrâna o altă întrebare, care ţine mai mult de cochetăria feminină: "Când credeţi că veţi purta primul inel confecţionat din aurul pe care îl veţi găsi aici?".

Răspunsul a fost dezarmant de simplu: 'O să vă dezamăgesc. Eu nu sunt o iubitoare a bijuteriilor din aur. Poate este un paradox al omului care a lucrat cu aurul. Atunci când am lucrat în subteran ne feream să avem asupra noastră şi cel mai mic firicel de aur pentru că se făceau percheziţii riguroase la ieşirea angajaţilor din mină. Acel control cred că m-a îndepărtat de dorinţa de a avea aur. Îmi doresc mai mult să duc meşteşugul mai departe şi nu ţin neapărat să obţin o cantitate de aur. Dar, dacă se va întâmpla, vom vedea. Poate este o experienţă pe care n-am trăit-o încă şi care îmi va da o satisfacţie extraordinară, la acel moment. Vom vedea...".

Şi după cei 15 ani în care a lucrat în minele de aur din zona Bradului, inginerul geolog Georgeta Dulgheru nu-şi poate ascunde regretul că toate aceste exploatări s-au închis, una câte una. Sfârşitul mineritului aurifer a fost în anul 2006, când de la mina Gurabarza s-a extras ultimul vagonet încărcat cu preţiosul minereu.

"Am rămas cu nostalgia anilor tinereţii, ani grei, dar frumoşi, în care aveam satisfacţia că nu oricine lucrează cu aurul şi nu orice femeie intra în subteranul unei mine. Şi mai am o satisfacţie enormă: aici la Stănija, la Buceş, în zona Bradului, mă întâlnesc cu oameni pe stradă şi ei mă salută, chiar dacă eu nu-i mai cunosc pe toţi. În acele momente realizez că oamenii cu care am lucrat l-au respectat atât pe inginerul geolog, cât şi pe omul Georgeta Dulgheru. Mă simt foarte bine. Am iubit mineritul, îl regret, şi oricând dacă s-ar mai deschide o galerie în subteran, mi-aş dori să lucrez acolo", şi-a încheiat pledoaria pentru metalul galben singura femeie căutătoare de aur din România şi, poate, din Europa. AGERPRES / (A, AS - autor: Sorin Blada, editor: Marius Frăţilă)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.