Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 28 sep /Agerpres/ - Foarte multe dosare-cheie ale fostei securităţi sunt încă în custodia SRI şi a existat un blocaj în predarea acestora la CNSAS, a declarat joi Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu.

"Ne-am lovit de lipsa unor dosare esenţiale pentru rezolvarea acestor cazuri (privind revolta de la Braşov din 1987 şi Revoluţia din 1989 - n.r.). Deşi s-au transmis multe dosare de la SRI la CNSAS, au rămas foarte multe şi mai ales dosare-cheie încă în custodia SRI, care mi se pare că sunt deţinute împotriva legii. Nu ştiu din ce motiv şi nu vreau să intru în detaliile lipsei de comunicare, dar a existat un blocaj, un blocaj care sper că a fost acum sesizat, în sfârşit, sau luat în consideraţie de şeful SRI. Domnul Hellvig ne-a dat asigurări că va lua în discuţie şi va face cercetări serioase în privinţa dosarelor pe care le-am semnalat că lipsesc, că nu au fost predate CNSAS", a afirmat Andrei Ursu, la dezbaterea "Procesul comunismului. Probleme şi soluţii", organizată de Grupul pentru Dialog Social şi revista "22".

El a spus că a primit asigurări şi de la conducerea CNSAS că va continua cu mai multă fermitate să ceară dosarele torţionarilor.

În opinia acestuia, "CNSAS ar trebui să primească toate cele 80.000 de dosare ale fostei securităţi. "Aceste dosare ar trebui predate, pentru că s-a demonstrat că lipsesc. Zeci volume de dosare de anchetă, planul de acţiuni, de sinteză care arătau acţiunile securităţii între 16 şi 22 decembrie lipsesc", a menţionat Ursu.

El a susţinut că i-a scris preşedintelui Klaus Iohannis pentru a-i solicita ajutorul în medierea predării tuturor dosarelor de la SRI la CNSAS, "inclusiv a bazelor de date cu indicativele tuturor dosarelor în custodia securităţii".

Andrei Ursu a subliniat că este un moment important pentru rezolvarea acestor dosare, având în vedere că aşteaptă demult să se facă dreptate pentru victimele comunismului.

"În aceste dosare s-au făcut mari progrese şi, cred eu, sunt aproape de finalizare. Sunt foarte multe probe, mărturii, analize balistice, documente care atestă vinovăţia securităţii, care a fost principalul instrument de opresiune a regimului comunist, deşi s-au încercat diversiuni pentru a evita cumva vinovăţia securităţii, mai ales la Revoluţie şi pe cazul Braşov, fie în cazuri de disidenţă", a adăugat Ursu.

El a vorbit despre cazul tatălui său, disidentul Gheorghe Ursu, asasinat în detenţie.

"Vreau să aduc la zi cazul tatălui meu, uciderea prin tortură a lui Gheorghe Ursu. Este o cauză care se judecă la Curtea de Apel Bucureşti, au fost deja de un an tergiversări procedurale. Pentru că era o cauză delicată, au trimis-o la Curtea de Apel Bucureşti. A început în sfârşit procesul şi ieri a fost o şedinţă la care au venit pentru prima dată martori", a spus Andrei Ursu.

Mihai Demetriade, istoric, a subliniat, la rândul său, faptul că la cercetarea cazului revoltei muncitorilor de la Braşov din 1987 a ajuns la concluzia că dosarele care probează vinovăţia torţionarilor lipsesc.

"Ne-am ocupat mult cu cercetarea revoltei muncitorilor de la Braşov. În procesul analizei fondurilor de arhivă de la mai multe unităţi surse arhivistice am ajuns la concluzia, coroborând informaţiile, că, în bună măsură, dosarele care probează vinovăţiile torţionarilor lipsesc", a afirmat acesta.

Magda Cârneci, preşedintele consiliului director al Grupului pentru Dialog social, s-a referit la "rolul profund nociv pe care le-au avut instituţiile statului comunist".

"Ne aflăm în faza în care trebuie să conştientizăm rolul profund nociv pe care le-au avut instituţiile statului comunist faţă de indivizi şi faţă de societate. Există deja condamnări care au beneficiat de notorietate: Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior. Alţi torţionari pe numele cărora s-au făcut deja sesizări la Parchetul Militar sunt în instanţa de judecată. În prezent, există deschise cauze penale pe rolul secţiei Parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ privind atât Revoluţia din decembrie 1989, Mineriada din 1990, represiunea sistematică îndreptată împotriva muncitorilor braşoveni din 1987, cât şi unul împotriva responsabililor asasinării în detenţie a disidentului Gheorghe Ursu. Toate acestea reprezintă partea pozitivă care a urmat condamnării comunismului din decembrie 2006", a explicat aceasta.

Fostul procuror Dan Voinea a spus că trebuie demascată structura represivă a securităţii.

"Trebuie demascate aceste practici, ele nu trebuie să rămână aşa, pentru că se simte şi acum reverberaţia crimelor lor, se simte în societate. Societatea este, la ora actuală, destul de disipată şi nu reuşeşte să se adune, să intre pe făgaşul normal al democraţiei din cauza multor ani de represiune şi de cultivare a urii faţă de om", a susţinut Voinea. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Antonia Niţă)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.