Alba Iulia, 22 sep /Agerpres/ - Alunul începe să fie, ţinând cont de profitabilitate şi că este puţin pretenţios, o cultură preferată de cât mai mulţi fermieri din Alba, existând, de exemplu, în judeţ o plantaţie întinsă pe 40 de hectare.

'Sunt foarte multe culturi de alun în Alba. Avem (în judeţ - n.r.) una din cele mai mari plantaţii, respectiv de peste 40 de hectare. Restul sunt culturi de nivel de un hectar, două, chiar cinci. Media de alun simplu e între două şi cinci hectare. În ceea ce priveşte alunul micorizat, având în vedere costul lui puţin mai ridicat decât al celui normal, aici şi de la o mie de metri deja tinde să fie rentabil, oferind un venit de peste două mii de euro', a declarat, vineri, pentru AGERPRES, George Jorj, tehnician specialist la o firmă din Alba Iulia care oferă informaţii şi sprijin în înfiinţarea culturilor de aluni, ridicarea produselor de alune şi comercializarea lor.

Prezent la Târgul Apulum Agraria, Jorj a menţionat că firma în cauză oferă asistenţă atât înainte de plantare, cât şi postplantare, precum şi puiet săditor şi posibilitatea pieţei de desfacere. 'Toţi colaboratorii beneficiază de toate informaţiile necesare înainte de a porni pe acest drum, tocmai pentru a nu întâmpina nelămuriri. După plantare, oferim o asistenţă postplantare pentru toate problemele pe care ar putea să le înfrunte cu cultura, nefiind o cultură atât de răspândită cea a alunului în România', a menţionat George Jorj.

El a precizat că profitabilitatea este mai mare în cazul culturilor de alun micorizat cu trufe.

"Micorizat înseamnă o inoculare la rădăcina plantei, încă din faza de creştere primară, care va produce pe rădăcină trufe, acest fruct delicios, recunoscut ca "diamantele pământului' sau "diamantele din bucătărie'. Trufele se dezvoltă la rădăcina alunului. Acest procedeu (de micorizare - n.r.) se face în laboratoare specializate', a explicat tehnicianul.

Firma pentru care acesta lucrează colaborează cu o instituţie din Italia în ceea ce priveşte micorizarea.

George Jorj a menţionat că în cazul unei plantaţii de o mie de metri pătraţi de alun micorizat, la 70 de plante ajunse la maturitate este o medie între 15 şi 20 de kilograme de alune pe plantă. 'Vorbim de 1.400 de kilograme de alune valorizate pe piaţă, care pot să fie între 2 şi 4 euro kilogramul, depinde de fluxul de bursă, şi realizăm astfel un venit între 3.000 - 4.000 de euro. Această sumă o dublăm în acelaşi timp cu trufele', a precizat George Jorj.

El a menţionat că o firmă din Mureş are culturi de trufe pe plante forestiere. 'Avem o gamă foate variată şi aici (stejar, carpen, pin), care sunt mult mai indicate în cazul culturilor trufiere decât alunul. Atât pentru perioada lungă de viaţă, cât şi pentru o mai mare productivitate. Dar avem un mic dezavantaj aici. Alunul pleacă mult mai repede în producţie, creşte foarte repede, pe când speciile forestiere cresc foarte lent. Alunul în anul 4-5 putem vorbi chiar şi de o exploatare a trufelor sau de primele producţii de trufe, pe când în cazul plantelor forestiere vorbim de 7 ani', a declarat Jorj.

Potrivit acestuia, la ora actuală, în România e o cerere foarte mare de trufe, ţinând cont că orice restaurant cu pretenţii le are în meniu. 'Trufele, deja, nu mai sunt o enigmă pentru piaţa românească', a apreciat el.

De menţionat că pe plantele de alun la noi sunt doar trufe de vară, mai exact trufa neagră. 'Preţurile la care se valorifică sunt în jur de 100 de euro kilogramul. Trufa neagră pemite o manipulare de către orice comerciant.Trufa albă are preţuri care pot să ajungă undeva la 3.000 de euro la prima mână sau chiar peste. Dar o manipulare cu trufa albă automat tinde spre o nişă diversă de clienţi şi către o altă categorie. Trufele albe cresc numai pe plantele forestiere, pe stejar şi carpen', a explicat George Jorj.

Trufa este numită şi 'aur negru', datorită rentabilităţii sale date de cererea foarte ridicată la nivel mondial.

Ajuns la cea de-a XXVI-a ediţie, Târgul Apulum Agraria se desfăşoară de vineri până duminică în organizarea Consiliului Judeţean Alba şi Primăriei Alba Iulia. În cadrul evenimentului sunt prezenţi peste 130 de expozanţi. Vizitatorii au posibilitatea achiziţionării de produse specifice acestei perioade, fiind organizate, de asemenea, demonstraţii culinare, de ţesut şi cusut, precum şi de hipism. AGERPRES / (A, AS - autor: Marinela Brumar, editor: Karina Olteanu)