Reşiţa, 13 sep /Agerpres/ - Preşedintele BNS Caraş-Severin, Nicolae Drăgan, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă la Reşiţa, că intenţia Guvernului de a transfera contribuţiile sociale exclusiv în sarcina angajatului ignoră nu doar legislaţia europeană în vigoare, dar şi nevoile şi drepturile cetăţenilor români, obligaţi să fie cobai pentru măsuri şi politici netestate nicăieri în lume, fapt pentru care nu este exclusă organizarea de proteste sindicale în această toamnă.

'Considerăm această decizie a actualului guvern, de a transfera integral în sarcina salariaţilor responsabilitatea finanţării sistemului de pensii şi asigurări de sănătate, ca fiind o măsură incoerentă, hazardată şi total defavorizantă faţă de cel în slujba căruia ar trebui să fie guvernanţii, poporul român. În nicio ţară din Europa finanţarea sistemului de securitate socială nu se asigură exclusiv de către angajat, pentru că vorbim de solidaritate şi de responsabilitate socială asumată în mod echilibrat între angajat şi angajator. Practica europeană arată o asumare împreună - angajat şi angajator - a finanţării sistemului de securitate socială. La nivel mondial, din 119 ţări care au în implementare un sistem de protecţie socială şi a căror fiscalitate este monitorizată, nici măcar una nu are în întregime această sarcină alocată exclusiv angajatului', afirmă Nicolae Drăgan.

După cum susţine liderul BNS Caraş-Severin, România va fi, de la 1 ianuarie 2018, singurul stat din Uniunea Europeană în care contribuţiile la sistemul de securitate socială vor fi asumate integral de angajat. Acest transfer al responsabilităţii finanţării sistemelor de securitate socială către angajat înseamnă, de fapt, că toate riscurile demografice şi de sustenabilitate a sistemului de pensii şi a celui de sănătate vor fi transferate către salariat, fapt ce va genera un război între presiunea fiscală pe salariat şi adecvarea veniturilor pentru beneficiari.

'Cele două sisteme, cel public de pensii şi cel de asigurări de sănătate, sunt oricum greu sustenabile, în acest moment raportul între salariaţi şi pensionari fiind de aproximativ 1:1. În sistemul de asigurări de sănătate erau, la sfârşitul anului 2016, peste 17,1 milioane persoane asigurate, din care aproximativ 11,4 milioane plătesc contribuţii de asigurări sociale. Pentru aproape şase milioane de contribuabili, alţii decât salariaţii, contribuţia la fondul de sănătate este extraordinar de redusă. Aproximativ cinci milioane de salariaţi asigură peste 80% din finanţarea sistemului de asigurări de sănătate', subliniază Nicolae Drăgan.

În acest fel, spune liderul BNS Caraş-Severin, rămân fără finanţare asigurările de şomaj, asigurările în caz de accidente de muncă şi boli profesionale, garantarea creanţelor salariale în cazul insolvenţei angajatorului, asigurarea pentru concedii medicale şi indemnizaţii. În plus, prin această măsură, angajatul va fi împovărat şi i se vor diminua veniturile.

'Azi, angajatul plăteşte contribuţii sociale 16,5% şi impozit pe salarii - 16%, de la 1 ianuarie salariatul va plăti contribuţii sociale - 35% şi impozit pe salariu 10%. Angajatorul plăteşte azi contribuţii sociale - 22,75%, de la 1 ianuarie 2018 va plăti zero la sută. Actualmente Guvernul nu poate garanta includerea contribuţiilor angajatorului în câştigul salarial brut decât în cazul salariului minim şi al salariilor din sectorul bugetar, iar în acest moment peste 25% din salariaţii din România sunt plătiţi la nivelul salariului minim, aşadar ierarhia salarială va fi în mod excesiv aplatizată. În urma acestui transfer, la 1 ianuarie 2018, creşterea reală a salariului minim va fi zero, în sumă nominală salariul minim net pe economie va creşte cu un leu, noul salariu minim anunţat pentru 1 ianuarie 2018 fiind de 1.750 lei. Creşterea salariului minim de la 1.450 la 1.550, aşa cum era anunţat în programul de guvernare, în condiţiile păstrării actualului sistem de contribuţii, ar fi însemnat creşterea salariului minim net cu 68 lei', a explicat liderul sindical Nicolae Drăgan.

Totodată, susţine preşedintele BNS Caraş-Severin, vor dispărea contribuţiile pentru condiţiile de muncă deosebite sau speciale, plătite suplimentar de angajator, iar ca urmare vor dispărea şi beneficiile celor ce lucrează în aceste condiţii de muncă.

Nicolae Drăgan a mai menţionat că, având în vedere situaţia creată, nu este exclusă organizarea de către toate confederaţiile sindicale, în această toamnă, a unor mişcări de protest. AGERPRES / (AS - autor: Paula Neamţu, editor: Marius Frăţilă)