Bucureşti, 5 sep /Agerpres/ - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă precizează că, în cadrul acţiunilor de testare şi verificare a sistemului de înştiinţare, avertizare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă, derulate în luna august, la nivel naţional, din cele 6.913 mijloace tehnice de alarmare au fost acţionate 5.460 de sirene pe timpul exerciţiului.

Din centralizarea datelor puse la dispoziţie de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă rezultă că, din punct de vedere al modului de acţionare, 2.865 dintre sirenele funcţionale pot fi comandate centralizat, iar 2.595 mijloace necesită declanşare locală, se arată într-un comunicat al IGSU, transmis marţi AGERPRES.

IGSU a desfăşurat, pe 6 august, la nivel naţional, exerciţiul de transmitere a mesajelor de înştiinţare şi verificare a sistemului de alarmare publică. Scenariul a presupus atât înştiinţarea centrelor operaţionale pentru situaţii de urgenţă judeţene/ Bucureşti-Ilfov şi a tuturor judeţelor ţării/ municipiul Bucureşti, cât şi verificarea funcţionării sistemului de alarmare prin acţionarea sirenelor electrice şi electronice de alarmare a populaţiei.

Referitor la timpul mediu de răspuns în cazul acţionării centralizate a sirenelor, acesta a fost de 2,35 minute, iar pentru cele cu acţionare locală - 7,42 minute, zona de acoperire acustică fiind de 37,56% la nivel judeţean, 81,71% la nivel municipal, 61,42% la nivel orăşenesc şi de 37,07% la nivel comunal.

Pe timpul exerciţiului, personalul propriu a verificat 1.449 sirene de alarmare publică din 445 de localităţi, 196 dintre acestea fiind neoperative, precizează sursa citată.

IGSU menţionează că se desfăşoară lunar, la nivel naţional, exerciţii destinate verificării funcţionării mijloacelor de alarmare a populaţiei, în scopul centralizării permanente a datelor privind starea de operativitate a echipamentelor de înştiinţare, avertizare şi alarmare, precum şi pentru pregătirea continuă a autorităţilor administraţiei publice locale.

Începând cu luna august, în prima zi de miercuri a fiecărei luni, în intervalul orar 10,00 - 11,00, sunt acţionate sirenele de alarmare publică existente în toate judeţele.

În septembrie, simulările vor începe miercuri şi vizează atât verificarea echipamentelor care pot fi acţionate în mod centralizat (simultan), cât şi a celor cu acţionare locală. Totodată, rezultatele verificărilor vor fi centralizate la nivel judeţean şi vor face obiectul unor analize în cadrul comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, în vederea îmbunătăţirii modului de alarmare a populaţiei în situaţii de protecţie civilă.

ISU Bucureşti-Ilfov a precizat că la nivelul municipiului Bucureşti şi al judeţului Ilfov, dintr-un total de 465 de sirene existente în evidenţele instituţiei, numai 77 dintre acestea sunt acţionabile de la ISUBIF, iar funcţionale au fost 51. Au fost verificate în teren, prin sondaj, 24 de sirene, iar rezultatul a fost următorul: 18 verificate în Bucureşti (3 funcţionale, 15 nefuncţionale), respectiv 8 verificate în Ilfov (6 funcţionale, 2 nefuncţionale). Principalele cauze ale nefuncţionării sirenelor sunt reprezentate de defecţiuni tehnice şi neasigurarea mentenanţei, au arătat oficialii ISUBIF.

În Capitală, exerciţiul va avea loc miercuri, începând cu ora 10,00, şi are drept scop antrenarea autorităţilor administraţiei publice locale, pregătirea populaţiei prin cunoaşterea semnificaţiei semnalelor de alarmare, precum şi verificarea funcţionării sirenelor de alarmare publică. Prin intermediul acestor mijloace de alarmare pot fi transmise semnale acustice cu diferite semnificaţii sau pot fi transmise mesaje vocale care vizează anumite măsuri pentru comunitate.

Conform specialiştilor, cele mai des întâlnite situaţii în care este alarmată populaţia, prin intermediul sirenelor electrice şi electronice, au loc pe timpul inundaţiilor, când este semnalată iminenţa producerii unor viituri care să pună în pericol viaţa persoanelor. De asemenea, sistemul de înştiinţare - alarmare este utilizat în cazul producerii unor accidente tehnologice în care sunt implicate substanţe periculoase, ruperii unor baraje hidrotehnice sau căderii obiectelor din atmosferă. Această metodă destinată protecţiei populaţiei civile poate fi utilizată şi pe timpul conflictelor armate. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Tudorache, editor: Andreea Rotaru)