COD GALBEN: 18-01-2018 ora 17 Intre 19 ianuarie, ora 0 se va semnala intensificări susținute ale vântului, ninsori în general moderate cantitativ și viscolite COD GALBEN: 19-01-2018 Intre 08:30 si 14:00 se va semnala intensificări ale vântului care vor atinge la rafală 80...90 km/h in Județul Buzău;

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Oradea, 9 aug /Agerpres/ - Un grup de tineri bihoreni au pus mână de la mână şi au deschis, în satul Totoreni, comuna Tărcaia, o hală de procesare, autorizată, unde preiau şi valorifică legumele şi fructele producătorilor locali din Depresiunea Beiuşului, folosind reţete tradiţionale.

Roşiile cultivatorilor ajung, în cel mai scurt timp, bulion, alte legume se fac zacuscă sau murături, fructele devin dulceţuri aromate, compoturi sau siropuri. Au pornit de o lună, sunt trei persoane care lucrează, în prezent, dar vor să crească numărul de angajaţi pentru că vor avea volum de lucru odată cu venirea toamnei.

Renumiţi pentru serele lor de legume, localnicii, care trăiesc majoritatea doar din legumicultură, sunt fericiţi că au de acum şi un procesator local care le preia producţiile, şi nu oricum, ci la preţul pieţei.

De când am început să colectăm produsele de la săteni, am văzut bucuria lor că nu mai trebuie să meargă la piaţă, să aştepte cu orele cumpărătorii, care vin sau nu vin. Mulţumirile pe care mi le-au dat mă motivează foarte tare. Pentru că este foarte greu pentru o familie de fermier care stă toată ziua în grădină sau în solar, mai ales pe căldurile astea, la 50 de grade, să mai stea şi în piaţă, unde probabil vinde sau nu vinde sau o dă pe mai nimic. Ba, pe lângă asta, i se mai şi strică, a povestit, pentru AGERPRES, Adrian Ciortan, iniţiatorul proiectului.

Autorizarea construcţiei a avut loc în toamna anului trecut, după ce peste vară, cei cinci prieteni, Adi Ciortan, în vârstă de 33 de ani, Mircea Brânda - 31 ani, Octavian Licuriceanu - 41 ani, Claudiu Tal - 28 ani şi Ana Pituţ, au plănuit cum să facă. Mai întâi şi-au suflecat mânecile şi s-au pus singuri pe treabă, ei fiind principala mână de lucru.

Tavi, procesatorul nostru, a pus la bătaie hala, în care înainte se prelucra lemnul. Investiţia s-a ridicat la vreo 25.000 de lei. Fiecare a adus cât a găsit pe acasă, dar mâna de lucru tot noi am fost. La construit, la şlefuit, la amenajat. În mare parte, cam noi am făcut tot acolo. Avem o capacitate destul de limitată, dar urmează să ne-o creştem, povesteşte Adrian.

Pentru a păstra specificul tradiţional, deşi au dotare pe gaz, din toamnă îşi vor construi cuptoare şi plite pe lemne, având în cele din urmă şi aprobările autorităţilor sanitar-veterinare.

Din suprafaţa de 250 de metri pătraţi, au amenajat 100 de metri pătraţi ca spaţiu de procesare, restul urmând să fie dotat ca depozit pentru legume şi fructe, atât pentru stoc, cât şi pentru livrări directe la domiciliu sau la sediul corporaţiilor.

Chiar acum avem o livrare de afine de munte către Timişoara şi cu hribi, dar din toamnă vom începe să le conservăm pentru tot timpul anului. Dar mizăm mai mult pe cele proaspete, pentru că au valoare nutriţională mult mai mare decât cele conservate. Unul dintre noi deţine o maşină pe frig autorizată cu care facem transportul, a spus tânărul.

Ei preiau legume, fructe de la gospodari, ţărani, producători, inclusiv fructe de pădure, din toată Depresiunea Beiuşului, pe care le procesează şi le vând, deocamdată, în marile oraşe din vestul ţării: Timişoara, Arad, Oradea şi Cluj-Napoca.

Pentru producători este foarte avantajos. Plata pe loc sau la finele lunii, pentru cantităţi mai mari şi transport asigurat. Mie mi se pare moral să le plătim la preţul pieţei. Şi lumea e mulţumită. Dar sunt unii care îşi aduc marfa doar pentru procesare, de exemplu vine omul cu roşiile şi noi îi dăm bulionul. Apoi el îl vinde unde doreşte pentru că la noi spaţiul este autorizat şi poate ieşi pe piaţă unde vrea, a spus tânărul întreprinzător.

Costul de procesare a unui litru de bulion, de exemplu, este între 3 şi 4 lei, iar la vânzare, un litru de bulion îl dau cu 10-15 lei. La preparatele în borcan, costul de procesare pleacă de la un leu pe borcan, din materia primă şi ambalajul (eventual) de la producător.

Povestea lor a început cu livrări la domiciliu, când tânărul Ciortan îşi aproviziona colegii dintr-o companie timişoreană cu produse agricole autohtone.

După Facultatea de Chimie la Timişoara şi alţi cinci ani lucraţi la o corporaţie, în urmă cu patru ani, în 2013, ne-am mutat în Beiuş, soţia mea fiind de aici, cu planul de a colecta cât mai multe produse agroalimentare curate şi să le duc foştilor colegi din firmă. Ştiam că ei au nevoie, majoritatea erau cu familii, cu copii mici acasă, cu nevoia de mâncare cât mai sănătoasă. Făceam câte un un drum la Timişoara ca să le duc tot felul de produse de pe la micii gospodari din zonă. Aşa am şi început. Şi aşa ne-am mutat în zonă exact pentru acest proiect. De atunci am tot căutat producători de tot felul şi încerc să scot de la ei tot ce au mai bun. Am început să încerc reţete de conserve, să văd cum merge. Şi anul trecut am început să legalizăm toată treaba, iar de o lună lucrăm, a menţionat Adrian.

În opinia sa, livrările la domiciliu de fructe şi legume proaspete, ori conservate cât mai natural, sunt o necesitate pentru tinerii de azi, mai ales pentru cei de la oraş, corporatişti, cum a fost şi el, şi care nu au timp pentru cumpărături în piaţă.

Se duce dimineaţa la lucru, se întoarce seara, nu are timp să-şi facă piaţa, în cel mai bun caz intră într-un supermarket să ia un produs, cel mai probabil cu o valoare nutritivă foarte scăzută. Şi-atunci ne-am bazat pe faptul că putem să le ducem cele necesare direct acasă din gospodăriile fermierilor din zonă, explică întreprinzătorul.

Iar cererea pentru produse la borcan, din ingrediente naturale, e chiar în creştere, afirmă el, deoarece majoritatea oamenilor se uită ce scrie pe eticheta unui borcan sau a unei sticle de sirop.

Planurile acestor tineri nu se rezumă doar la fructe şi legume. Ei vor să adune cât mai multe produse specifice din zonă, să promoveze şi produsele de panificaţie cum sunt plăcintele rulate, vărzarul sau plăcinta românească, dar şi lactatele din regiune, pentru a le scoate către marile oraşe. Oferta lor se adresează şi restaurantelor care vor să folosească ingrediente naturale.

Sperăm că putem să inspirăm şi să dăm exemplu şi altora. Pentru că investiţia nu a fost deloc mare, a trebuit doar să adunăm oamenii, să punem câţiva bani şi să amenajăm. Multă muncă până la amenajarea halei. Dar satisfacţiile sunt frumoase. Trebuie să generăm mâncare sănătoasă şi este exact ce caută piaţa, a mai spus Adrian Ciortan.

Fidel crezului său, Adi Ciortan s-a înscris, anul trecut, în Asociaţia de Cercetare şi Promovare a Produselor Agroalimentare Crişana, prin care participă la târgurile organizate în Oradea. Şerban Iuhasz, directorul executiv al asociaţiei, are numai cuvinte de laudă pentru iniţiativa tinerilor de la Totoreni.

Apreciez iniţiativa lor, care este un model ce ar fi bine să fie aplicat şi în alte localităţi mai mari, unde sunt producători. Ne bucurăm că, după centrul de colectare şi procesare de la Coleşti, apare acum o altă iniţiativă extrem de binevenită. Adi Ciortan cumpără direct de la producători, ceea ce ajută foarte mult agricultorii locali, a declarat, pentru AGERPRES, Şerban Iuhasz. AGERPRES / (A - autor: Eugenia Paşca, editor: Marius Frăţilă)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.