Oradea, 30 iul /Agerpres/ - Doi tineri, un român şi un spaniol, au inaugurat în satul Coleşti primul Centru de colectare şi procesare legume-fructe preluate direct de la gospodarii din zonă, dar şi culese din flora spontană, sălbatică.

"Împreună cu prietenul meu, Kim Rueda, bucătar spaniol, care a devenit român prin adopţie, şi un alt asociat, am reuşit să deschidem două spaţii de procesare: unul pe fructe-legume, unul pe mezeluri şi un restaurant cu mâncăruri de sezon. Ideea proiectului este de a colecta toată materia primă din zona satului Coleşti, să o procesăm şi să ieşim cu ea pe piaţă. Vrem să arătăm că în satul românesc este valoare doar că trebuie să ştii să o scoţi în faţă,' a declarat sâmbătă, pentru AGERPRES, George Hoţopan.

Centrul a fost construit cu o investiţie privată de aproape 150.000 de euro, cu o amprentă la sol de 200 de metri pătraţi, demisol şi parter. Arhitectural, păstrează un specific tradiţional, fiind acoperit cu şindrilă de un meşter din ţara moţilor.

Până în momentul de faţă, s-au colectat corcoduşe, leurdă, topinambur şi ciuperci, din care, folosind doar ingrediente locale, dar în reţete creative şi inedite au făcut mai multe produse la borcan cum ar fi chutney de corcorduşe, dulceaţă şi murături de ceapă roşie, pesto de leurdă şi leurdă uscată, zacuscă de ciuperci sau piureuri de napi. Toate cu etichetă marca Muma Codrului.

Opt tineri din sat lucrează, în prezent, la centrul de colectare, unii cu studii superioare, dar, a afirmat George, mai au nevoie de forţă de muncă, până la zece persoane, deocamdată.

"Ideea noastră este să procesăm produsele din gospodăriile zonei şi să reînviem economia ei, pentru că sistemul arhaic de producţie în gospodării este singurul care e sustenabil aici. Trebuie să ne protejăm ţăranii, aceia care ne păstrează esenţa, încurajând oamenii care doresc să trăiască la ţară şi de la ţară,' a mărturisit George.

În curând, va demara colectarea roşiilor, a castraveţilor de grădină, ardei şi alte cele din producţiile sătenilor. Dacă la stat, de exemplu, pentru un kilogram de lobodă se oferă 5 lei, la centrul de colectare li se plăteşte pe loc 8 lei.

În fiecare zi, ei pot procesa în jur de o mie de borcane. La mezeluri încă nu au intrat pe procesare, dar vor prelua, în curând, carne de porc de la gospodari, după ce desigur porcul a trecut prin abatorizare, şi vor pregăti diferite preparate: carne marinată, şuncă şi ceafă crud-uscată, nu vor fi afumate, salamuri cu diferite arome şi stări de maturare.

"Mă bucur că am reuşit să punem pe picioare acest proiect, care este unul social, prin care vrem să ajutăm zona. Nu m-am mutat în Coleşti pentru bani. Dacă vroiam bani, făceam altceva. Ne bucurăm că am reuşit să ridicăm construcţia, să angajăm tineri din zonă oferindu-le varianta să rămână în satul lor, să colectăm din gospodăriile oamenilor şi să-i ajutăm să le fie un pic mai bine,' a spus George Hoţopan, fondator al Asociaţiei pentru dezvoltare comunitară Codru Moma.

La Coleşti a fost prezent sâmbătă şi preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Pasztor Sandor, un susţinător al dezvoltării locale şi al acestui proiect de antreprenoriat social. Consiliul Judeţean l-a promovat şi prin diverse alte activităţi (invitarea la târguri, organizarea unor evenimente turistice, cu trasee de ciclism, un festival al ciupercilor, promovarea satului etc) şi prin înfiinţarea unei grădiniţe.

"Este un proiect de succes care îşi dezvoltă efectele în localitatea Coleşti. Se rezolvă o problemă socială acută în zonă, de unde ne pleacă tinerii, creând locuri de muncă. Ajutăm acest proiect în perspectivă pentru că poate fi un model pentru comunităţile locale, pentru zona Beiuşului şi pentru judeţul Bihor. Încercăm, atât infrastructural cât şi prin promovare, să ajutăm acest concept. Acest concept înseamnă de a folosi tot ce este posibil local şi a le prelucra, de a folosi forţa de muncă din zonă şi a ţine în loc populaţia tânără pentru a opri fenomenul plecării tinerilor din zone foarte frumoase,' a declarat, pentru AGERPRES, Pasztor Sandor.

Preşedintele CJ Bihor a promis că autorităţile judeţene se vor ocupa de promovarea proiectului pe site-urile CJ Bihor şi al Agenţiei de Management al Destinaţiei (AMD) Bihor, care sunt vizitate săptămânal de mii de oameni. Pentru a găsi mai uşor satul din apropierea oraşului Vaşcău, CJ va confecţiona şi indicatoarele rutiere prin care se va atrage lumea în zonă. ( Din cauza lipsei lor, şeful CJ Bihor a ajuns cu maşina aproape de Moneasa, trecând în judeţul vecin). Nu în cele din urmă, se va încerca şi reabilitarea drumului până în sat, fiind o regiune greu accesibilă.

"Este un centru de colectare creat într-o zonă minunată, au ales foarte bine locaţia, cu posibilităţi, cu tineri pe care îi motivează foarte frumos. Au construit o clădire de prelucrare a fructelor, legumelor, plantelor sălbatice, a produselor naturale din zonă şi transformarea lor în anumite produse finite bio, combinate cu alte acţiuni de promovare a zonei. Sunt, într-adevăr, un model,' a conchis preşedintele CJ Bihor. AGERPRES/(A-autor Eugenia Paşca, editor: Karina Olteanu)