COD PORTOCALIU: 08-06-2025 ora 10 Intre 8 iunie, intervalul orar 12-21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate, disconfort termic accentuat, caniculă COD GALBEN: 08-06-2025 ora 10 Intre 8 iunie, ora 14 – 9 iunie, ora 03 se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată COD GALBEN: 08-06-2025 ora 10 Intre 9 iunie, intervalul orar 12 – 21 Fenomene vizate se va semnala 9 iunie, intervalul orar 12 – 21 Fenomene vizate
Bucureşti, 20 iul/ Agerpres/ - 72 din cele 371 de cazuri de omor înregistrate în 2016 - (19,4%) - s-au petrecut în familie şi în fiecare săptămână este înregistrat un caz în care o femeie este violată în familie, arată rezultatele unui studiu prezentat joi de Reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor (Reţeaua VIF).
Numărul de cazuri de omor în familie a scăzut comparativ cu 2014 când s-au înregistrat 82 din totalul de 380, dar şi faţă de 2015 când au fost înregistrate 99 în familie din totalul de 395.
Din datele studiului rezultă că în fiecare săptămână este înregistrat un caz în care o femeie este violată în familie, la fiecare patru zile este înregistrat un caz în care o minoră este violată în familie, iar la fiecare două zile este înregistrat un caz în care o minoră este violată, agresată sexual sau supusă unui act sexual cu un adult din familie.
Rezultatele studiului arată că din ce în ce mai multe victime ale violenţei în familie îndrăznesc să se adreseze instanţelor de judecată pentru a cere emiterea unui ordin de protecţie. Acesta există în legislaţia din România din 2012, ca măsură temporară de protejare a victimelor violenţei în familie împotriva săvârşirii de noi agresiuni de către un membru al familiei.
Între 2012 şi 2016, la instanţele de judecată s-au depus în total 15.313 de cereri de emitere a unor ordine de protecţie. Cele mai multe, aproximativ o treime, s-au înregistrat în anul 2016 (5.132 de cereri).
Cele mai multe cereri au fost înregistrate în judeţul Iaşi -755, Bacău -730 şi Vaslui -713, iar cele mai puţine în judeţele Caraş-Severin -79, Harghita - 82 şi Călăraşi - 112.
Judecătorii au admis cererile, parţial sau total, în mai puţin de jumătate dintre cazuri (43%),astfel că în perioada 2012-2016 au fost emise 6.538 de ordine de protecţie la nivel naţional.
Cele mai multe solicitări de ordine de protecţie au venit din partea femeilor - 88%. Bărbaţii reprezintă 7% dintre reclamanţi.
Deşi la începutul anului 2016 a intrat în vigoare o prevedere prin care instanţele de judecată sunt obligate să emită o hotărâre în termen de cel mult 72 de ore de la înregistrarea cererii, sunt judeţe unde, pe parcursului anului 2016, durata medie de soluţionare a cererii a depăşit 10 zile, se mai arată în studiu. Printre aceste judeţe se numără: Arad - 19 zile, Mehedinţi -16 zile, şi Giurgiu -13 zile.
Din totalul plângerilor prealabile pentru cazuri de violenţă în familie, depuse la Poliţie, aproximativ 50% sunt retrase. Un procent foarte mic (2-3% pe an) se finalizează cu rechizitoriu, se mai arată în studiu.
"Dacă alăturăm cifra de victime estimate pe baza studiului european din 2014, respectiv 500.000 de femei peste 15 ani, cu cifra persoanelor aflate în custodie în sistemul penitenciar în ianuarie 2017 putem spune, chiar dacă ne lipsesc atâtea cifre intermediare, că măsurile luate de sistem împotriva agresorilor domestici sunt extrem de slabe", sunt concluziile realizatorilor studiului.
Numărul persoanelor condamnate pentru violenţa în familie era, în martie 2017, de 45. Condamnaţi definitiv au fost 34 şi 4 intraţi în custodie în luna ianuarie 2017.
În evidenţa serviciilor de probaţiune din ţară se aflau în decembrie 2016 un număr de 104 persoane condamnate penal pentru violenţă în familie.
"În domeniul violenţei domestice suntem în faza în care din ce în ce mai multe victime încep să declare că sunt victime, ca urmare începem cumva în înregistrările oficiale să identificăm mai multe cazuri. Acesta este un lucru bun, dar estimarea este că avem în România 500.000 de victime. În anul 2014, 500.000 de femei au declarat că în anul anterior au fost agresate de un partener. Deci, cu aproximaţie putem spune că este o cifră reper. Ne aşteptăm ca undeva la câteva sute de mii de femei pe an să fie victime. Din acestea, avem doar un număr de câteva zeci de mii care sesizează cazurile, câteva mii care solicită un ordin de protecţie, câteva sute care ajung în instanţă cu cazul lor şi 149 de agresori condamnaţi, deci foarte puţini. Asta mi se pare o situaţie dramatică, în sensul că agresorul înţelege că nu i se va întâmpla nimic", a declarat Mihaela Săsărman, preşedintele asociaţiei Transcena.
Potrivit acesteia, sunt necesare modificări legislative pentru ca agresorii să fie împiedicaţi.
"Pe agresiunea în familie oricât de mică ar fi violenţa fizică, autorităţile ar trebui să se sesizeze din oficiu. De asemenea, avem nevoie de pedepse mai mari pentru fapte astfel încât să existe posibilitatea de a-l reţine pe agresor în momentul în care se constată o faptă şi după aceea ideal ar fi ca pedeapsa să fie în probaţiune cu obligarea la programe de educaţie, tratament dacă e nevoie", a declarat Mihaela Săsărman.
Prezentă la dezbatere, senatoarea PSD Gabriela Creţu a subliniat că ar trebui insistat mai mult pe prevenţie. "Nu plecăm de la bază - cum schimbăm relaţiile dintre femeie şi bărbat, ca fenomen social. Să încercăm să trecem de la sancţionare la prevenţie", a spus ea.
Studiul privind monitorizarea implementării ordinului de protecţie 2012-2016 şi a altor măsuri şi servicii în sprijinul victimelor a fost lansat miercuri de Reţeaua VIF - Reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor; ANES - Agenţia Naţională pentru Egalitatea de şanse între Femei şi Bărbaţi şi Ambasada Spaniei în România. AGERPRES/(A/AS - autor: Carmen Velicu, editor: Mihai Simionescu)
Numărul de cazuri de omor în familie a scăzut comparativ cu 2014 când s-au înregistrat 82 din totalul de 380, dar şi faţă de 2015 când au fost înregistrate 99 în familie din totalul de 395.
Din datele studiului rezultă că în fiecare săptămână este înregistrat un caz în care o femeie este violată în familie, la fiecare patru zile este înregistrat un caz în care o minoră este violată în familie, iar la fiecare două zile este înregistrat un caz în care o minoră este violată, agresată sexual sau supusă unui act sexual cu un adult din familie.
Rezultatele studiului arată că din ce în ce mai multe victime ale violenţei în familie îndrăznesc să se adreseze instanţelor de judecată pentru a cere emiterea unui ordin de protecţie. Acesta există în legislaţia din România din 2012, ca măsură temporară de protejare a victimelor violenţei în familie împotriva săvârşirii de noi agresiuni de către un membru al familiei.
Între 2012 şi 2016, la instanţele de judecată s-au depus în total 15.313 de cereri de emitere a unor ordine de protecţie. Cele mai multe, aproximativ o treime, s-au înregistrat în anul 2016 (5.132 de cereri).
Cele mai multe cereri au fost înregistrate în judeţul Iaşi -755, Bacău -730 şi Vaslui -713, iar cele mai puţine în judeţele Caraş-Severin -79, Harghita - 82 şi Călăraşi - 112.
Judecătorii au admis cererile, parţial sau total, în mai puţin de jumătate dintre cazuri (43%),astfel că în perioada 2012-2016 au fost emise 6.538 de ordine de protecţie la nivel naţional.
Cele mai multe solicitări de ordine de protecţie au venit din partea femeilor - 88%. Bărbaţii reprezintă 7% dintre reclamanţi.
Deşi la începutul anului 2016 a intrat în vigoare o prevedere prin care instanţele de judecată sunt obligate să emită o hotărâre în termen de cel mult 72 de ore de la înregistrarea cererii, sunt judeţe unde, pe parcursului anului 2016, durata medie de soluţionare a cererii a depăşit 10 zile, se mai arată în studiu. Printre aceste judeţe se numără: Arad - 19 zile, Mehedinţi -16 zile, şi Giurgiu -13 zile.
Din totalul plângerilor prealabile pentru cazuri de violenţă în familie, depuse la Poliţie, aproximativ 50% sunt retrase. Un procent foarte mic (2-3% pe an) se finalizează cu rechizitoriu, se mai arată în studiu.
"Dacă alăturăm cifra de victime estimate pe baza studiului european din 2014, respectiv 500.000 de femei peste 15 ani, cu cifra persoanelor aflate în custodie în sistemul penitenciar în ianuarie 2017 putem spune, chiar dacă ne lipsesc atâtea cifre intermediare, că măsurile luate de sistem împotriva agresorilor domestici sunt extrem de slabe", sunt concluziile realizatorilor studiului.
Numărul persoanelor condamnate pentru violenţa în familie era, în martie 2017, de 45. Condamnaţi definitiv au fost 34 şi 4 intraţi în custodie în luna ianuarie 2017.
În evidenţa serviciilor de probaţiune din ţară se aflau în decembrie 2016 un număr de 104 persoane condamnate penal pentru violenţă în familie.
"În domeniul violenţei domestice suntem în faza în care din ce în ce mai multe victime încep să declare că sunt victime, ca urmare începem cumva în înregistrările oficiale să identificăm mai multe cazuri. Acesta este un lucru bun, dar estimarea este că avem în România 500.000 de victime. În anul 2014, 500.000 de femei au declarat că în anul anterior au fost agresate de un partener. Deci, cu aproximaţie putem spune că este o cifră reper. Ne aşteptăm ca undeva la câteva sute de mii de femei pe an să fie victime. Din acestea, avem doar un număr de câteva zeci de mii care sesizează cazurile, câteva mii care solicită un ordin de protecţie, câteva sute care ajung în instanţă cu cazul lor şi 149 de agresori condamnaţi, deci foarte puţini. Asta mi se pare o situaţie dramatică, în sensul că agresorul înţelege că nu i se va întâmpla nimic", a declarat Mihaela Săsărman, preşedintele asociaţiei Transcena.
Potrivit acesteia, sunt necesare modificări legislative pentru ca agresorii să fie împiedicaţi.
"Pe agresiunea în familie oricât de mică ar fi violenţa fizică, autorităţile ar trebui să se sesizeze din oficiu. De asemenea, avem nevoie de pedepse mai mari pentru fapte astfel încât să existe posibilitatea de a-l reţine pe agresor în momentul în care se constată o faptă şi după aceea ideal ar fi ca pedeapsa să fie în probaţiune cu obligarea la programe de educaţie, tratament dacă e nevoie", a declarat Mihaela Săsărman.
Prezentă la dezbatere, senatoarea PSD Gabriela Creţu a subliniat că ar trebui insistat mai mult pe prevenţie. "Nu plecăm de la bază - cum schimbăm relaţiile dintre femeie şi bărbat, ca fenomen social. Să încercăm să trecem de la sancţionare la prevenţie", a spus ea.
Studiul privind monitorizarea implementării ordinului de protecţie 2012-2016 şi a altor măsuri şi servicii în sprijinul victimelor a fost lansat miercuri de Reţeaua VIF - Reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor; ANES - Agenţia Naţională pentru Egalitatea de şanse între Femei şi Bărbaţi şi Ambasada Spaniei în România. AGERPRES/(A/AS - autor: Carmen Velicu, editor: Mihai Simionescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.