Horia Tecău despre programul UNICEF "Servicii comunitare pentru copii": Aș dori să fie implementat național

 •  Social
823 afişări

Copii cu nevoi speciale dintr-o comună din Moldova care beneficiază de o curriculă creată pentru ei și tineri ce continuă să învețe în ciuda condițiilor precare din familie sunt câteva dintre rezultatele unui program-pilot desfășurat de UNICEF România în județul Bacău, program ce creează, în același timp, o comunitate a asistenților sociali, în jurul conceptului de educație.

66eb90af-b245-41af-a747-82cbf408c9aa

Sfârșitul săptămânii trecute la Centrul comunitar din comuna băcăuană Berești — Tazlău a însemnat pentru cei 40 de copii care de obicei vin acolo pentru activități extracurriculare un inedit concurs "Știi și câștigi" și un oaspete special — jucătorul de tenis Horia Tecău, ambasador UNICEF în România.

Așezat în mijlocul copiilor, Horia Tecău a fost martorul demonstrațiilor de cunoștințe ale acestora, în timp ce bilețelele cu întrebări și premiile constând în fructe erau oferite de către cele care formează echipa ce se îngrijește de unele dintre cele mai delicate probleme ale comunității: Mirabela Creangă — asistent social comunitar, Anca Poroșnicu — asistent medical comunitar și Anișoara Burcă — consilier școlar.

Comuna Berești — Tazlău este una dintre cele 45 de comunități în care UNICEF testează servicii comunitare pentru copii și a fost printre primele
care au dorit să facă parte din această inițiativă. Comuna cuprinde șapte sate, cu o populație de 5.400 de locuitori în 2.500 de gospodării.

Primul pas în acest program a fost recenzarea familiilor. După completarea chestionarelor standard, spune primarul comunei, Dumitru Tulpan, au existat și surprize pentru autorități. "Am descoperit familii pe care le consideram destul de bine, dar pe urmă am văzut că au nevoi și familii pe care le consideram că au nevoi foarte mari și, de fapt, nu erau chiar atât de mari", adaugă el.

Datele culese în urma chestionarelor au fost introduse în programul special al UNICEF "Aurora", program ce sesizează vulnerabilitățile din fiecare familie. Primarul comunei, fost profesor de matematică, subliniază că pentru el educația nu este un element negociabil.

"Eu așa înțeleg. Într-o comunitate, mai ales rurală, ai școala, ai dispensarul, ai Biserica", adaugă el.

Cele mai delicate probleme, acelea ale copiilor cu nevoi speciale de educație, sunt rezolvate tot în echipă.

Școlile din comuna băcăuană au avut, de-a lungul timpului, programe școlare speciale pentru copii cu sindrom Down, diverse forme de autism sau deficit de atenție. Efortul pentru aceste realizări este unul comun și uneori înseamnă a înfrunta și rezervele părinților celor mici.

"Noi, echipa comunitară, nu suntem cei care iau copiii din sânul familiei să îi ducă undeva. Mulți așa cred și această senzație o au", explică Anișoara Burcă. Ea are experiență de educatoare, Facultatea de Psihologie absolvită la maturitate și zeci de ani trăiți în comună.

Burcă a prezentat cazul unui copil cu tulburare de spectru autist care va trece în clasa a cincea și va învăța după o programă special adaptată nevoilor sale.

"Este un copil cu un intelect de 78%, dar creativ. Îmi povestea când venea la orele de consiliere că vrea să se facă astronaut sau psiholog", își amintește consilierul școlar.

Uneori, mărturisește Burcă, psihologul este văzut ca un "bau-bau". "Nu sunt polițistul școlii", spune ea.

Unul dintre cele mai recente cazuri ale sale este cel al unui copil cu nevoi speciale, care nu a promovat clasa a doua. Primul pas, în acest caz, a fost să atenționeze mama copilului, transmițându-i că acesta are o problemă și trebuie să se acționeze.

"Și atunci, am luat întreg dosarul cu copiile după certificatele de naștere, copie după buletinele părinților, programare la medicul de familie, medicul de familie ne-a dat o fișă psihologică pe care mergem să o completăm la Bacău, la medic specialist", menționează Anișoara Burcă.

Mama școlarului, în vârstă de 27 de ani, nu știe să citească, dar învață alături de fiul ei. "Anul trecut, copilul mi-a spus în felul următor: 'Tatăl meu are Bacalaureat, doamnă, și mama mea nu știe să citească'. 'Și, în cazul ăsta ce faci?'. 'Mă bucur că mama învață odată cu mine cifrele și literele'", a povestit psihologul.

Efortul pentru a aduce o programă adaptată în școala din comună pentru un copil cu nevoi speciale nu poate fi decât colectiv și uneori, adaugă ea, cazurile aparte nu sunt prezentate în dosare oficiale, ci în poveștile profesorilor predecesori, care îi previn pe cei ce le urmează.

"Singur nu poți. Nu putem să plasăm bolovanul: de pe umerii mei îl dau la Social, de la Social la Educațional, de la Educațional la Medical. Dacă punem umărul toți, rezolvăm un caz", subliniază ea.

Unul dintre marile avantaje ale unui lucrător social este apartenența la comunitate. "Dacă lucrezi 20 de ani într-o comunitate îl cunoști pe ăla care nu s-a născut", glumește Burcă.

Alături de Anișoara Burcă lucrează asistentul social comunitar Mirabela Creangă și asistentul medical comunitar Anca Poroșnicu. Cele două povestesc că meseria lor este să meargă "din poartă în poartă" și să insiste, din umbră, ca familiile vulnerabile să își rezolve problemele.

În curtea familiei Nadia și Cristinel Costin din comună, Horia Tecău s-a împrietenit cu cei trei copii — Cosmin, care urmează să treacă în clasa a V-a, Titi, care intră în clasa I, și Andreea-Patricia, de doi ani. Băieții i-au arătat sportivului iepurașii, puișorii, desenele realizate de ei și, în mai puțin de 20 de minute, Titi a început să alerge de colo-colo, în spatele casei, alături de sportivul de performanță.

Alături, Mirabela Creangă și Anca Poroșnicu, ținând în brațe tabletele de pe care accesează programul "Aurora", povestesc despre cazul familiei. Ele spun că familia prezintă mai multe vulnerabilități care ar putea face oricare dintre copii să abandoneze școala. Problemele de sănătate, violența sau sărăcia sunt doar câteva dintre riscurile la care este expusă familia. Cele două femei spun că este, în primul rând, vorba de schimbarea de mentalitate. "E un pic mai greu. E greu, dar noi venim, le batem în poartă de fiecare dată", menționează Creangă.

Copiii din familii sărace abandonează școala din variate motive. "Câteodată un copil poate rămâne acasă să aibă grijă de frățior, de surioară sau alteori nu are o pereche de încălțări în picioare, atunci nu are de ce să se ducă", spune Anca Poroșnicu.

Întrebată ce o motivează să facă o meserie care o duce "din poartă în poartă", Poroșnicu răspunde simplu: "Pentru că am un copil și mă gândesc dacă aș fi eu în situația lor".

Pentru Horia Tecău, care este, din primăvara acestui an, ambasador național UNICEF România, motivația este legată de evoluția personală și profesională.

"În activitatea mea, în evoluția mea de când eram copil până astăzi, am avut parte de sfaturi și de ajutor de la multe persoane — fie din partea unui părinte, antrenor, profesor, un străin. Ajutoarele pot veni în mai multe feluri, fie că este vorba de o rachetă de tenis, o masă când aveam nevoie, o plimbare cu mașina într-o zi friguroasă sau pur și simplu un sfat la momentul potrivit. Toate acestea m-au ajutat să merg mai departe cu o speranță. Mai mult decât un bine care mi-a fost făcut, am învățat lecția generozității — în primul rând, să fiu și eu generos mai departe", a mărturisit sportivul.

La finalul unei zile în care a făcut fotografii și a jucat tenis cu zeci de copii, a vorbit despre cărți și a ascultat problemele părinților, Horia Tecău a remarcat dorința de a urma o formă de educație într-un mediu în care "nici nu știi de unde încep și unde se termină problemele".

"Personal eu mi-aș dori ca acest proiect să fie implementat la o scară națională. Am văzut copii sănătoși, curați, drăguți, inspirați de cadre didactice iubitoare", a spus Tecău.

UNICEF a lansat în România, împreună cu Guvernul României și parteneri, în anul 2014, proiectul-pilot "Incluziune socială prin furnizarea de servicii integrate la nivelul comunității — Servicii comunitare pentru copii", cu finanțare prin Norway Grants și din resurse proprii. Începând cu acest an, proiectul-pilot continuă cu finanțare de la Fundația Botnar și din fonduri proprii UNICEF. Premisa de la care s-a pornit a fost legată de faptul că implementarea acestui proiect-pilot ce asigură intervenție timpurie, de calitate la nivelul comunității poate să reducă pe termen scurt și mediu costurile din sectorul social, de sănătate și de educație.

AGERPRES/(A, AS — autor: Oana Ghiță, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Social

Cele mai citite din Social

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe