COD GALBEN: 21-01-2018 ora 11 Intre 22 ianuarie, ora 05 - 22 ianuarie, ora 22 se va semnala intensificări susținute ale vântului, ninsori viscolite COD GALBEN: 22-01-2018 Intre 06:15 si 09:00 se va semnala ceaţă ce determină scăderea vizibilităţii local sub 200 m şi izolat sub 50 m in Județul Gorj, Județul Mehedinți;

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 17 iul /Agerpres/ - Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti (APNV) îşi propune să transforme această zonă într-o "şcoală vie dedicată naturii, ecologiei, biologiei", realizând pregătirile necesare astfel încât în perioada septembrie - octombrie un număr cât mai mare de grupuri de elevi să poată vizita "poteca bio-diversităţii urbane" sau traseul de observaţie a păsărilor.

"Este un entuziasm extraordinar când mergem cu copiii în parc şi când Vlad Cioflec, colegul nostru herpetolog, le prinde o broscuţă sau un şarpe şi le arată, iar copiii se împrietenesc pe loc, îşi pun şarpele sub formă de brăţară la mână şi văd că e inofensiv. E o explozie de interes, de bună dispoziţie şi simţim atunci că acel copil e câştigat definitiv, cu respect, iubire şi - mai ales - curiozitate faţă de natură. Dacă reuşim să îl desprindem două ore de la tabletă sau telefon, ne-am atins scopul, suntem fericiţi", a declarat, pentru AGERPRES, Dan Bărbulescu, director executiv al APNV.

Totodată, în cursul anului viitor vor fi amplasate insule pentru păsări, în mijlocul lacurilor, şi căsuţe pentru coloniile de lilieci. Este deja în lucru un pavilion destinat observaţiilor ornitologice şi a fost construită o vizuină tematică dedicată vidrei, în condiţiile în care acesta este animalul pe care doresc să îl vadă foarte mulţi copii.

"E poate specia fanion a Parcului Natural Văcăreşti. (...) Vidra nu se poate vedea, decât dacă eşti superpasionat şi eşti dispus să petreci ore întregi noaptea, pentru că e un animal nocturn. (...) Însă pentru a preîntâmpina puţin această dorinţă, am construit o vizuină tematică într-o zonă în care vidra trece", a precizat Bărbulescu.

De asemenea, în această perioadă, APNV lucrează la înfiinţarea Administraţiei Parcul Natural Văcăreşti, o instituţie de sine stătătoare care va avea cel puţin 13 angajaţi. Administraţia îşi va începe activitatea în luna octombrie, consolidându-se până la începutul anului viitor, şi va avea un grup de şapte rangeri, cu uniforme şi legitimaţii, care vor putea da amenzi. Totodată, vor fi instituite departamentele de educaţie şi de informare.

Bărbulescu a evidenţiat că prin înfiinţarea PNV, fiecare locuitor al Capitalei a primit în plus câte un metru pătrat de spaţiu verde. Pe de altă parte, asociaţia îşi propune să ofere comunităţii un alt mod de a se bucura de astfel de zone din natură. În acest sens, este în curs de amenajare o pistă de biciclete, valorificând poteca de pe digul care înconjoară parcul. Dan Bărbulescu a menţionat că bucureştenii au în general două viziuni despre modul în care ar trebui să arate parcul. Unii dintre ei vor ca acesta să devină "un loc civilizat, fără sălbăticie", cu "amenajări, bărcuţe, alei, terase". Alţii îşi doresc ca parcul să fie închis, apreciind că un traseu pentru biciclete poate duce la distrugerea a "ceea ce a construit natura".

"Sunt două atitudini, din păcate, greşite, pentru că noi nu o să facem nici una, nici alta. Noi o să fim undeva la mijloc. Este un parc natural, are un statut de protecţie ridicat, dar acest statut de protecţie nu interzice prezenţa oamenilor. Prin definiţie, parcul natural este un mix între obiectivele de protecţie şi de conservare a naturii şi activităţi de educaţie, de informare, de conştientizare", a precizat el.

Dan Bărbulescu anticipează că în condiţiile în care în parc nu vor mai fi tăiaţi arbori, nu se va mai pescui şi nu vor mai fi abandonate deşeuri, peste cinci-zece ani, zona va avea o vegetaţie arboricolă mult mai abundentă.

Până în prezent, activităţile asociaţiei au vizat în primul rând asigurarea pazei şi protecţiei, fiind acoperite bazinele care reprezentau un pericol pentru vizitatori. De asemenea, au fost iniţiate relaţii cu Jandarmeria şi Poliţia, pentru a eradica practici precum abandonarea deşeurilor sau activităţile care pot provoca incendii. Bărbulescu a menţionat că membrii asociaţiei au încercat să asigure "o trecere domoală de la statutul de no mans land la cel de arie naturală protejată", discutând şi avertizându-i pe cei care comiteau diferite infracţiuni.

El a adăugat că există bucureşteni care nici măcar nu realizează că prin abandonarea unui animal ori a unei plante în parc se pot face vinovaţi de poluarea biologică.

"Aşa ne trezim cu ţestoasa de Florida, care în câţiva ani ajunge să ocupe habitatul ţestoasei europene de apă - o specie protejată şi care pierde în competiţia cu ţestoasa de Florida, pentru că nu e atât de mare, de robustă, de rezistentă", a explicat el.

De asemenea, după ce în 2016 au existat patru incendii în parc, în acest an au fost depistate în fază incipientă două incidente care riscau să se extindă, în cazul în care nu ar fi intervenit pompierii. Bărbulescu a atras atenţia şi asupra faptului că abandonarea deşeurilor în zonă reprezintă infracţiune, nu contravenţie, având în vedere că este vorba despre o arie naturală protejată.

Directorul executiv al APNV a evidenţiat că parcul este cu atât mai important în dinamica oraşului, cu cât el reţine apa pluvială, pe care o filtrează natural şi o retrimite în pânza freatică - un fenomen natural care nu mai are loc în multe zone ale Capitalei. El a subliniat de asemenea importanţa replicării acestui proiect, exprimându-şi speranţa ca strategia de dezvoltare a oraşului să includă şi alte astfel de zone.

"La fel în Bucureşti e Parcul Sticlarilor - o zonă umedă, cu vegetaţie specifică. (...) Există dialog cu administraţia, cu autorităţile pentru crearea unui spaţiu similar. E un alt grup de iniţiativă. (...) Încercăm să oferim, pornind de la exemplul Parcului Natural Văcăreşti, un vector clar, verde, pro-natură pentru Capitală", a precizat el.

Dan Bărbulescu a subliniat importanţa unei strategii de bio-diversitate pentru Capitală, fiind necesară o abordare pe termen lung.

"Fără natură şi fără astfel de spaţii, Bucureştiul nu va deveni o capitală europeană în adevăratul sens al cuvântului. Astfel de investiţii, astfel de proiecte se întâmplă în marile oraşe ale lumii de 30-40 de ani. Green infrastructure este un concept care se predă în facultăţi. La nivel european este o strategie dedicată blue-green infrastructure, care a devenit o investiţie adevărată pe termen lung: apă curată, aer curat, recreere, turism...", a spus el.

APNV, care este administratorul oficial al acestui parc într-un parteneriat cu Primăria Capitalei, a mai semnat 11 parteneriate cu facultăţi, institute de cercetare şi organizaţii neguvernamentale. Bărbulescu a mai precizat că parcul are capacitatea de a deveni un "laborator viu", unde studenţii să vină în practică, pentru a studia comportamentul speciilor, serviciile eco-sistemice sau peisajul. Totodată, în condiţiile în care activitatea asociaţiei este susţinută financiar prin sponsorizări, membrii APNV îşi doresc să poată accesa în perioada următoare şi fondurile europene destinate protecţiei naturii. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Florin Marin)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.