Bărbulescu (APNV): E o explozie de interes și bună dispoziție atunci când copiii vizitează Parcul Natural Văcărești

 •  Social
1558 afişări

Asociația Parcul Natural Văcărești (APNV) își propune să transforme această zonă într-o "școală vie dedicată naturii, ecologiei, biologiei", realizând pregătirile necesare astfel încât în perioada septembrie - octombrie un număr cât mai mare de grupuri de elevi să poată vizita "poteca bio-diversității urbane" sau traseul de observație a păsărilor.

f9ae3c2d-e951-4904-84a9-082996dad2da

"Este un entuziasm extraordinar când mergem cu copiii în parc și când Vlad Cioflec, colegul nostru herpetolog, le prinde o broscuță sau un șarpe și le arată, iar copiii se împrietenesc pe loc, își pun șarpele sub formă de brățară la mână și văd că e inofensiv. E o explozie de interes, de bună dispoziție și simțim atunci că acel copil e câștigat definitiv, cu respect, iubire și — mai ales — curiozitate față de natură. Dacă reușim să îl desprindem două ore de la tabletă sau telefon, ne-am atins scopul, suntem fericiți", a declarat, pentru AGERPRES, Dan Bărbulescu, director executiv al APNV.

Totodată, în cursul anului viitor vor fi amplasate insule pentru păsări, în mijlocul lacurilor, și căsuțe pentru coloniile de lilieci. Este deja în lucru un pavilion destinat observațiilor ornitologice și a fost construită o vizuină tematică dedicată vidrei, în condițiile în care acesta este animalul pe care doresc să îl vadă foarte mulți copii.

"E poate specia fanion a Parcului Natural Văcărești. (...) Vidra nu se poate vedea, decât dacă ești superpasionat și ești dispus să petreci ore întregi noaptea, pentru că e un animal nocturn. (...) Însă pentru a preîntâmpina puțin această dorință, am construit o vizuină tematică într-o zonă în care vidra trece", a precizat Bărbulescu.

De asemenea, în această perioadă, APNV lucrează la înființarea Administrației Parcul Natural Văcărești, o instituție de sine stătătoare care va avea cel puțin 13 angajați. Administrația își va începe activitatea în luna octombrie, consolidându-se până la începutul anului viitor, și va avea un grup de șapte rangeri, cu uniforme și legitimații, care vor putea da amenzi. Totodată, vor fi instituite departamentele de educație și de informare.

Bărbulescu a evidențiat că prin înființarea PNV, fiecare locuitor al Capitalei a primit în plus câte un metru pătrat de spațiu verde. Pe de altă parte, asociația își propune să ofere comunității un alt mod de a se bucura de astfel de zone din natură. În acest sens, este în curs de amenajare o pistă de biciclete, valorificând poteca de pe digul care înconjoară parcul. Dan Bărbulescu a menționat că bucureștenii au în general două viziuni despre modul în care ar trebui să arate parcul. Unii dintre ei vor ca acesta să devină "un loc civilizat, fără sălbăticie", cu "amenajări, bărcuțe, alei, terase". Alții își doresc ca parcul să fie închis, apreciind că un traseu pentru biciclete poate duce la distrugerea a "ceea ce a construit natura".

"Sunt două atitudini, din păcate, greșite, pentru că noi nu o să facem nici una, nici alta. Noi o să fim undeva la mijloc. Este un parc natural, are un statut de protecție ridicat, dar acest statut de protecție nu interzice prezența oamenilor. Prin definiție, parcul natural este un mix între obiectivele de protecție și de conservare a naturii și activități de educație, de informare, de conștientizare", a precizat el.

Dan Bărbulescu anticipează că în condițiile în care în parc nu vor mai fi tăiați arbori, nu se va mai pescui și nu vor mai fi abandonate deșeuri, peste cinci-zece ani, zona va avea o vegetație arboricolă mult mai abundentă.

Până în prezent, activitățile asociației au vizat în primul rând asigurarea pazei și protecției, fiind acoperite bazinele care reprezentau un pericol pentru vizitatori. De asemenea, au fost inițiate relații cu Jandarmeria și Poliția, pentru a eradica practici precum abandonarea deșeurilor sau activitățile care pot provoca incendii. Bărbulescu a menționat că membrii asociației au încercat să asigure "o trecere domoală de la statutul de 'no man's land' la cel de arie naturală protejată", discutând și avertizându-i pe cei care comiteau diferite infracțiuni.

El a adăugat că există bucureșteni care nici măcar nu realizează că prin abandonarea unui animal ori a unei plante în parc se pot face vinovați de poluarea biologică.

"Așa ne trezim cu țestoasa de Florida, care în câțiva ani ajunge să ocupe habitatul țestoasei europene de apă — o specie protejată și care pierde în competiția cu țestoasa de Florida, pentru că nu e atât de mare, de robustă, de rezistentă", a explicat el.

De asemenea, după ce în 2016 au existat patru incendii în parc, în acest an au fost depistate în fază incipientă două incidente care riscau să se extindă, în cazul în care nu ar fi intervenit pompierii. Bărbulescu a atras atenția și asupra faptului că abandonarea deșeurilor în zonă reprezintă infracțiune, nu contravenție, având în vedere că este vorba despre o arie naturală protejată.

Directorul executiv al APNV a evidențiat că parcul este cu atât mai important în dinamica orașului, cu cât el reține apa pluvială, pe care o filtrează natural și o retrimite în pânza freatică — un fenomen natural care nu mai are loc în multe zone ale Capitalei. El a subliniat de asemenea importanța replicării acestui proiect, exprimându-și speranța ca strategia de dezvoltare a orașului să includă și alte astfel de zone.

"La fel în București e Parcul Sticlarilor — o zonă umedă, cu vegetație specifică. (...) Există dialog cu administrația, cu autoritățile pentru crearea unui spațiu similar. E un alt grup de inițiativă. (...) Încercăm să oferim, pornind de la exemplul Parcului Natural Văcărești, un vector clar, verde, pro-natură pentru Capitală", a precizat el.

Dan Bărbulescu a subliniat importanța unei strategii de bio-diversitate pentru Capitală, fiind necesară o abordare pe termen lung.

"Fără natură și fără astfel de spații, Bucureștiul nu va deveni o capitală europeană în adevăratul sens al cuvântului. Astfel de investiții, astfel de proiecte se întâmplă în marile orașe ale lumii de 30-40 de ani. Green infrastructure este un concept care se predă în facultăți. La nivel european este o strategie dedicată blue-green infrastructure, care a devenit o investiție adevărată pe termen lung: apă curată, aer curat, recreere, turism...", a spus el.

APNV, care este administratorul oficial al acestui parc într-un parteneriat cu Primăria Capitalei, a mai semnat 11 parteneriate cu facultăți, institute de cercetare și organizații neguvernamentale. Bărbulescu a mai precizat că parcul are capacitatea de a deveni un "laborator viu", unde studenții să vină în practică, pentru a studia comportamentul speciilor, serviciile eco-sistemice sau peisajul. Totodată, în condițiile în care activitatea asociației este susținută financiar prin sponsorizări, membrii APNV își doresc să poată accesa în perioada următoare și fondurile europene destinate protecției naturii.

AGERPRES/(A — autor: Irinela Vișan, editor: Florin Marin)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Social

Cele mai citite din Social

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres