COD GALBEN: 15-12-2017 Intre 07:20 si 09:00 se va semnala ceaţă care reduce vizibilitatea local sub 200 m şi izolat sub 50 m in Județul Olt; COD GALBEN: 15-12-2017 Intre 07:00 si 10:00 se va semnala ceață care reduce vizibilitatea local sub 200 m și izolar sub 50 m in Județul Caraș-Severin; COD GALBEN: 15-12-2017 Intre 06:40 si 09:00 se va semnala ceata care determina reducerea vizibilitatii local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Galați; COD GALBEN: 15-12-2017 Intre 05:10 si 09:00 se va semnala Precipitaţii predominant sub formă de ploaie care izolat vor favoriza depunerea de polei. in Județul Covasna, Județul Braşov; COD GALBEN: 15-12-2017 Intre 05:10 si 09:00 se va semnala ceata care determina reducerea vizibilitatii local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Vrancea; COD GALBEN: 15-12-2017 Intre 05:00 si 09:00 se va semnala ceata care determina reducerea vizibilitatii local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Iași, Județul Vaslui; COD GALBEN: 15-12-2017 Intre 03:00 si 09:00 se va semnala Precipitaţii predominant sub formă de ploaie care izolat vor favoriza depunerea de polei. in Județul Harghita;

CURS BNR

EUR
4.6332Up
USD
3.9185Down
GBP
5.2671Up
CHF
3.9642Down
MDL
0.2288Up
BGN
2.3690Up
Sursa: Banca Naţională a României

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Iaşi, 29 iun/Agerpres/ - Şase lumânări au fost aprinse şi şase brazi au fost plantaţi joi, în semn de omagiu şi aducere aminte pentru cele şase milioane de evrei victime ale Holocaustului, la fosta Chestură de Poliţie din Iaşi, unde va fi înfiinţat primul muzeu din România destinat Holocaustului.

La fostul sediu al Chesturii de Poliţie s-a desfăşurat comemorarea a celor 14.850 victime ale Pogromului de la Iaşi din vara anului 1941, în prezenţa ambasadorului Israelului în România, Tamar Samash, viceprimarului Ierusalimului, Yael Antebi şi ambasadorului SUA în România, Hans Klemm. În semn de omagiu şi aducere aminte pentru cele şase milioane de evrei victime ale Holocaustului, oficialităţile au aprins şase lumânări şi au plantat şase brazi ca simbol al eternităţi şi memoriei colective.

Cu acest prilej, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi a reiterat că la fosta Chestură va funcţiona primul muzeu din ţară destinat Holocaustului.

"Cu toţii avem cunoştinţă despre ce s-a întâmplat în acele zile aici în curtea Chesturii de Poliţie, unde au fost ucişi 500 de oameni, sau în trenurile morţii. Istoria nu nu ne lasă să uităm. Ceea ce este cu adevărat regretabil este că responsabilii Pogromului nu au plătit aşa cum ar fi trebuit pentru faptele lor. Majoritatea au fost condamnaţi la 25 de ani muncă silnică sau închisoare pe viaţă. Pedeapsa unora a fost însă redusă de autorităţile vremii, în timp ce alţii au fost eliberaţi prin legile de amnistiere din 1950 şi 1962-1964. De aceea, astăzi, suntem datori să ne aducem aminte şi să marcăm memoria acestui trist eveniment, iar aici, la fosta Chestură de Poliţie, punem azi piatra de temelie a primului muzeu din ţară destinat Holocaustului. Acesta va aminti mereu de jertfa acelor oameni nevinovaţi, a afirmat Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi.

Prezent la eveniment, ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, a mulţumit autorităţilor locale şi liderilor comunităţii evreilor din România pentru munca depusă "pentru ca istoria să nu fie uitată".

"Mă adresez cu mulţumiri în special d-lui Popa care a demonstrat că depune eforturi pentru înfiinţarea unui muzeu al Holocaustului care să educe cu adevărat conştiinţa poporului. Este unul dintre obiectivele comune ale SUA, ale Ambasadei SUA şi al Muzeului Memorial al Holocaustului să ajutăm România în eforturile de comemorare şi de educare a publicului cu privire la ceea ce s-a întâmplat in 1941. Vizitând Iaşiul în aceste zile în care comemorăm actele îngrozitoare care au avut loc chiar aici sub aceşti copaci, participăm la aceste eforturi de comemorare", a spus ambasadorul SUA, Hans Klemm.

La rândul său, Yaelb Antebi, viceprimarul oraşului Ierusalim, a declarat că şi-ar dori să transforme fosta Chestură de Poliţie "un punct important care să fie trecut pe harta turistică a oricărui evreu".

"Mi-aş dori ca aici să nu fie doar un muzeu al Holocaustului ci un loc unde să ne putem cunoaşte istoria şi tradiţiile, aş vrea să facem din acest loc un punct important care să fie trecut pe harta turistică a oricărui evreu. Fiecare dintre noi trebuie să vină aici pentru a cunoaşte o parte din istorie", a spus viceprimarul oraşului Ierusalim Yaelb Antebi.

Urmaşii celor care au murit, dar şi supravieţuitori ai masacrului şi-au găsit cu greu cuvintele pentru a exprima emoţia momentului.

"Îmi revine sarcina de a le mulţumi celor care fac dreptate acelor oameni care au murit nevinovaţi, dar şi dreptate istoriei. Iaşiul îndeplineşte azi o datorie de onoare. Aici veţi face un muzeu în care generaţiile de azi şi de mâine vor afla adevărul istoriei. În numele evreilor din România şi a celor din Israel vă adresăm mulţumiri pentru iniţiativa de a înfiinţa aici un muzeu al Holocaustului", a spus Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

Rememorând ziua de 29 iunie 1941, Iancu Ţucărman, unul dintre supravieţuitorii Pogromului din 1941, şi-a stăpânit cu greu emoţiile.

"Aflându-mă azi aici, am un sentiment confuz. Aici, în această curte, am stat culcat la pământ neavând voie să mă mişc, de pe data de 29 iunie 1941 până a doua zi dimineaţă, când ne-au dus către o destinaţie necunoscută pentru noi şi ne-au urcat în vagoane, în trenurile morţii. Am stat chiar sub unul dintre aceşti copaci, care sunt astăzi foarte înalţi, pe atunci era firav, aşa cum eram şi eu la acea vârstă. (...) Mulţumesc lui Dumnezeu că am ajuns să vă vorbesc astăzi aici", a declarat supravieţuitorul Pogromului din 1941.

La rândul său, rabinul Iosef Wasserman a declarat că "sunt clipe în viaţă când se amestecă tristeţea cu bucuria", menţionând în acest sens că aceasta este o zi tristă şi grea, ştiind ce s-a întâmplat aici în urmă cu 76 de ani.

"În beciurile Chesturii se triau oamenii. Erau scoşi afară şi împuşcaţi şi apoi curtea era spălată de râurile de sânge de alţi evrei conştienţi că şi pe ei îi aşteaptă moartea. Suntem bucuroşi că am reuşit să venim azi aici şi să le păstrăm amintirea. Generaţiile care vor veni trebuie să cunoască adevărul, nepoţii şi strănepoţii noştri trebuie să fie şi ei martori la trecut. Am găsit azi, aici în muzeu, Biblia noastră, a evreilor, şi locul ăsta devine astfel sfânt pentru noi, pentru că dumneavoastră ne respectaţi şi tradiţia religioasă. Pentru acest lucru, vreau să mulţumesc preşedintelui Maricel Popa, când m-a invitat aici nu am ştiut unde vin, dar când am văzut ce este aici m-am emoţionat profund", a spus rabinul Iosef Wasserman. AGERPRES/(A, autor: Daniela Malache, editor: Karina Olteanu)
Sursa: Administrația Națională de Meteorologie
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.