Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 15 mai /Agerpres/ - "Ţintele" predilecte ale intoleranţei în spaţiul public sunt "romii, maghiarii, refugiaţii, persoanele LGBT", însă "manifestările pro diversitate tind să atragă un număr mai mare de participanţi" de la an la an, potrivit raportului realizat de ActiveWatch cu privire la discursul instigator la ură din România 2015 - 2016.

"Din punct de vedere al manifestării intoleranţei în spaţiul public, ţinte predilecte indentificate de noi au fost romii, maghiarii, refugiaţii, persoanele LGBT. (...) Am remarcat că discursul instigator la ură tinde să fie mai violent atunci când este emis de jurnalişti locali sau de politicieni de la nivel local. La nivel central şi naţional, mesajele tind să fie mai nuanţate şi, prin urmare, şi mai greu de combătut pe cale legală. Lucrul îmbucurător este că publicul tinde să participe în număr mic la aceste manifestaţii organizate, discutăm despre mitinguri, proteste şi aşa mai departe", a afirmat Radu Răileanu, reprezentant ActiveWatch, în conferinţa de presă prilejuită de lansarea raportului.

Potrivit lui Răileanu, o altă concluzie a raportului este că "singura acţiune organizată, motivată de intoleranţă, care a reuşit să implice un număr foarte mare de oameni este iniţiativa Coaliţiei pentru Familie, trei milioane de oameni care au semnat pentru modificarea Constituţiei".

El a subliniat însă că "manifestările pro diversitate tind să atragă un număr mai mare de participanţi".

"Iarăşi un lucru foarte bun - că sunt din ce în ce mai mulţi demnitari de nivel înalt care sunt implicaţi în aceste acţiuni, care îşi asociază imaginea cu ele. Cultura rămâne principalul vector pro diversitate, majoritatea mesajelor pro diversitate vin prin intermediul culturii, al festivalurilor de teatru, de film, al festivalurilor multiculturale. Însă, genul acesta de festivaluri tind să fie dependente de finanţarea externă şi, în special, de finanţarea din 'fondurile norvegiene', granturile SEE. Există activităţi finanţate şi din bugetele locale, dar tind să fie mai restrânse ca amploare", a precizat el.

Autorul raportului a prezentat şi câteva concluzii legate de activitatea în domeniu a CNCD, CNA şi Parchetului General.

"Din punct de vedere al activităţii CNCD, este foarte bine că ajunge să soluţioneze un număr mare de plângeri, din păcate însă practicile neunitare sunt o problemă, considerăm noi, destul de importantă a CNCD. Aceste practici neunitare dau senzaţia că CNCD tinde să protejeze politicienii, tinde să se comporte cu timiditate mai mare atunci când implicate - fie ca reclamanţi, fie ca reclamaţi - sunt persoane care ar fi susceptibile să meargă mai departe cu plângeri în contencios-administrativ, să atace în contencios-administrativ hotărârile CNCD", a arătat Răileanu, menţionând că o altă problemă ţine de "jurisdicţia CNCD" în ceea ce priveşte sesizările referitoare la cazuri de discriminare venite din partea deţinuţilor din penitenciare.

Referindu-se la Consiliul Naţional al Audiovizualului, Răileanu a afirmat că, în intervalul acoperit de raport, instituţia a aplicat "un număr mic de sancţiuni, însă cu o valoare cumulată foarte mare". "Pe de altă parte, am descoperit că CNA are dificultăţi în încadrarea, recunoaşterea cazurilor de 'hate speach'", a completat el.

"La parchete continuă să fie o problemă majoră - foarte puţine cauze sunt trimise în judecată. În raportul precedent, vă spuneam că în 2014 nu a fost trimisă nicio cauză mai departe, în judecată, de către parchete. În 2015, pe fapte încadrate la art. 369 Cod penal, cel cu incitarea la ură şi discriminare, au fost trimise zero cauze, în 2016 a fost trimisă o cauză. Pe OUG 31, cea care interzice negarea Holocaustului şi cultul personalităţilor vinovate de crime de război, avem în 2014 - zero cauze, în 2015 - cinci cauze, în 2016 - zero cauze. Nu susţinem că tot ce ajunge la Parchet ar trebui să se termine cu o amendă penală, sau o condamnare, dar ar fi bine dacă instanţele ar reuşi, într-un final, ar ajungă să aibă nişte cazuri şi să se poată pronunţa asupra acestor aspecte", a declarat Răileanu.

Autorul studiului s-a referit şi la autoreglementare, care în opinia sa se regăseşte ca regulă "doar pe hârtie" la nivelul partidelor politice.

"UDMR a comunicat că nu a aplicat nicio sancţiune internă, USR a vorbit despre discuţii purtate intern care au dus la sancţionarea discursului instigator la ură comis de membri USR. Din punct de vedere al site-urilor de ştiri, termenii şi condiţiile tind să fie folosiţi doar ca să fie protejaţi proprietarii site-urilor în diverse litigii comerciale, nu ca să încurajeze o exprimare de calitate în subsolul articolelor. Aici trebuie să menţionez, însă, că sunt două contra-exemple foarte bune - Gazeta Sporturilor şi Pagina de media - care reuşesc o moderare a comentariilor extrem de ok, (...) sunt model bună practică", a subliniat Răileanu.

O altă concluzie a raportului, a adăugat el, este că există un potenţial de valorificare a sportului pentru promovarea diversităţii, dar că "nu e folosit optim", el menţionând nevoia unei mai mari implicări "a sportivilor şi a cluburilor în promovarea diversităţii şi în combaterea discursului care instigă la ură".

Preşedintele ActiveWatch, Mircea Toma, a afirmat, la rândul său, că din raport reiese clar că la nivelul României, deşi există instrumentele legale şi auto-normative, "ele nu sunt folosite". "Asta e cea mai clară observaţie, nu e nevoie să mai umblăm la legi, dar pentru ca legea să îşi facă efectul de educaţie socială, de transformare calitativă a societăţii, tot aparatul normativ ar trebui să fie valorificat", a declarat Mircea Toma.

În opinia sa, la capitolul "discurs instigator la ură", România stă "bine" în comparaţie cu alte state.

"Avem un discurs instigator la ură care, citit în comparaţie cu ce se întâmplă în lume şi în imediata proximitate a României, pare să fie un colţ de rai. Colţul de rai să ştiţi că, la o cercetare mai atentă, se dovedeşte un vulcan care mocneşte. Cercetări care nu sunt parte din ceea ce am comunicat azi, care sunt în lucru, pe discursuri care apar, de acelaşi tip, în spaţiul, universul digital, s-au intensificat. (...) Dintre vectorii importanţi ai amplificării acestui tip de discurs aş menţiona problema refugiaţilor (...) şi faptul că Biserica Ortodoxă Română s-a implicat în provocarea unei ample stârniri a urii faţă de categorii de cetăţeni prin campania pe care Coaliţia pentru Familie a dus-o pentru strângerea semnăturilor necesare modificării Constituţiei", a susţinut Mircea Toma. AGERPRES/(A - autor: Daniel Florea, editor: Andreea Rotaru)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.