Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Cluj-Napoca, 10 mai /Agerpres/ - O expoziţie de produse gastronomice tradiţionale, în cadrul căreia studenţii clujeni s-au întrecut în pregătirea unor preparate locale mai mult sau mai puţin cunoscute, a fost organizată de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca.

Scopul evenimentului este acela de a-i încuraja pe studenţi să crească vizibilitatea unor preparate gastronomice locale şi chiar să realizeze dosarele necesare pentru obţinerea certificării de produs tradiţional înregistrate.

Printre felurile pregătite de studenţi pentru expoziţie s-au numărat ţuica de gutui, moşcoarna - o plăcintă care se consumă în mod tradiţional de Paşte, sevă de mesteacăn - o băutură-medicament, mămăliga de cartofi - folosită în Bucovina în lipsa culturilor de porumb, precum şi mult mai cunoscutele "varză a la Cluj" şi plăcintele cu brânză şi mărar, dar şi tot felul de preparate de carne.

La expoziţia din acest an au participat 30 de studenţi, evenimentul fiind organizat în fiecare an de conferenţiarul universitar Avram Fiţiu, care încearcă astfel să dea o aplicabilitate reală cunoştinţelor teoretice pe care tinerii le învaţă la cursurile Facultăţii de Ingineria Mediului.

Mai mult, conferenţiarul speră că aceste acţiuni vor contribui la sporirea produselor cu atestare europeană pe care România le poate scoate pe piaţă, în prezent acest statut fiind conferit doar Magiunului de Topoloveni.

Scopul seminarului este de reînviere a tradiţiilor culinare din localităţile de unde provin studenţii. Ei au identificat un produs românesc autentic pe care şi l-au propus să îl scoată din uitare, construindu-i o poveste de marketing în aşa fel încât caietul de sarcini pentru fiecare aliment să facă obiectul unei proceduri de autorizare de către Ministerul Agriculturii ca produs tradiţional românesc. În condiţiile în care, în UE, ţări precum Franţa sau Italia, au peste 200 de produse cu atestare europeană, România are unul singur, Magiunul de Topoloveni, ceea ce este inacceptabil. Avem un patrimoniu gastronomic care trebuie pus în valoare, a declarat presei Avram Fiţiu.

Tânăra Romina Ursu, care a prezentat mămăliga din cartofi, povesteşte că, deşi a pornit dintr-o nevoie esenţială, acum este mult mai des mâncată decât cea din mălai în zona din care vine ea.

Un alt aliment mai puţin cunoscut provine din judeţul Sălaj şi se numeşte moşcoarnă, un produs tradiţional de Paşti. Din păcate locuitorii din comuna Sâg nu îl mai prepară atât de des ca înainte, a spus studenta, din cauza apariţiei unei mari diversităţi de prăjituri. Moşcoarna se face dintr-un aluat ca de pâine în care se încorporează brânză de vaci sau de oaie.

O altă plăcintă cu nume ciudat, prezentată la expoziţie, a fost plăcinta cu jemblecaş, care se referă la umplutura de griş cu lapte. Colţunaşii cu silvoiţă (n. r. - magiun de prune) sunt o prăjitură adusă din tradiţia ungurească, care se prepară fără a avea nevoie de coacere şi fără zahăr.

De asemenea, din expoziţie nu au lipsit nici băuturile. Un tânăr a prezentat ţuica de gutui pe care o face familia sa, care are un mod de preparare unor deosebit faţă de cea de prune, fiind necesară adăugarea de miere pentru a se putea porni fierberea. Ţuica este mai tare decât cea de prune şi, spune studentul, are un gust puternic de fructe.

Printre preparate şi-a făcut loc şi o altă băutură - seva de mesteacăn, care este practic o licoare cu proprietăţi terapeutice. Studentul Cătălin Crainic a colectat seva din copacii care cresc în comuna sa, Râşca, în judeţul Cluj. El a explicat că extragerea a doi litri poate să dureze şi mai mult de 24 de ore.

Se face o gaură cu un burghiu, în care se introduce un furtun şi seva se scurge. Am adus 2,5 litri de sevă dintr-un singur copac. Cred că din ce în mai mult vor fi cei interesaţi în îmbutelierea sevei de mesteacăn şi chiar mă gândesc să mă ocup eu de aşa ceva, a spus Crainic, care a precizat că băutura are mai multe proprietăţi în tratarea sănătăţii, singurul neajuns fiind acela că trebuie băută în decurs de câteva săptămâni, păstrarea acesteia fiind dificilă.

Fiind cunoscută dificultatea valorificării acestor produse tradiţionale la o scară mai mare, la eveniment au fost invitaţi şi reprezentanţi ai unor Grupuri de Acţiune Locală sau întreprinzători din domeniul agriculturii.

Noi putem aloca nişte bani celor care doresc să îşi înregistreze produsul complet printr-o măsură locală. Este vorba de circa 12.000 de euro care se dau pentru o perioadă de 3 ani, cu care se poate începe o firmă care să se ocupe de dezvoltarea unui produs înregistrat, atestat, care se poate distribui la nivel european, a explicat Petre Mitru, reprezentantul unui GAL din Maramureş.

La eveniment a fost prezent şi Peter Hurley, organizatorul festivalului Drumul lung spre cimitirul vesel, care a vorbit despre importanţa refacerii legăturilor dintre cei care încă mai păstrează tradiţia şi consumatori, aflaţi, cel puţin în restul Europei, preponderent în zona urbană.

Evenimentele de genul acesta sunt extraordinar de importante. În mijlocul conceptului de identitate naţională a României este România rurală şi în mijlocul acesteia este conceptul de mâncare tradiţională. Punem din ce în ce mai mult în atenţia noastră pe cel care chiar produce hrana în satul autentic românesc. Trebuie să facem punţile de legătură pentru că s-a rupt pactul străvechi între rădăcinile noastre, producătorul de hrană, şi noi, consumatorii, a spus Peter Hurley.

Expoziţia a fost urmată de seminarul Produsul tradiţional: element de patrimoniu gastronomic şi de prezentarea dosarelor întocmite de studenţi pentru felurile pregătite, care conţin inclusiv localizarea şi istoricul mâncărurilor respective. AGERPRES/(A - autor: Elena Stanciu, editor: Diana Dumitru)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.