Cluj: Expoziție de produse gastronomice tradiționale, la USAMV

 •  Social
322 afişări

O expoziție de produse gastronomice tradiționale, în cadrul căreia studenții clujeni s-au întrecut în pregătirea unor preparate locale mai mult sau mai puțin cunoscute, a fost organizată de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca.

91064b1e-6fd5-4678-b9c5-e690e66c6c6e

Scopul evenimentului este acela de a-i încuraja pe studenți să crească vizibilitatea unor preparate gastronomice locale și chiar să realizeze dosarele necesare pentru obținerea certificării de produs tradițional înregistrate.

Printre felurile pregătite de studenți pentru expoziție s-au numărat țuica de gutui, moșcoarna — o plăcintă care se consumă în mod tradițional de Paște, sevă de mesteacăn — o băutură-medicament, mămăliga de cartofi — folosită în Bucovina în lipsa culturilor de porumb, precum și mult mai cunoscutele "varză a la Cluj" și plăcintele cu brânză și mărar, dar și tot felul de preparate de carne.

La expoziția din acest an au participat 30 de studenți, evenimentul fiind organizat în fiecare an de conferențiarul universitar Avram Fițiu, care încearcă astfel să dea o aplicabilitate reală cunoștințelor teoretice pe care tinerii le învață la cursurile Facultății de Ingineria Mediului.

Mai mult, conferențiarul speră că aceste acțiuni vor contribui la sporirea produselor cu atestare europeană pe care România le poate scoate pe piață, în prezent acest statut fiind conferit doar Magiunului de Topoloveni.

'Scopul seminarului este de reînviere a tradițiilor culinare din localitățile de unde provin studenții. Ei au identificat un produs românesc autentic pe care și l-au propus să îl scoată din uitare, construindu-i o poveste de marketing în așa fel încât caietul de sarcini pentru fiecare aliment să facă obiectul unei proceduri de autorizare de către Ministerul Agriculturii ca produs tradițional românesc. În condițiile în care, în UE, țări precum Franța sau Italia, au peste 200 de produse cu atestare europeană, România are unul singur, Magiunul de Topoloveni, ceea ce este inacceptabil. Avem un patrimoniu gastronomic care trebuie pus în valoare', a declarat presei Avram Fițiu.
Tânăra Romina Ursu, care a prezentat mămăliga din cartofi, povestește că, deși a pornit dintr-o nevoie esențială, acum este mult mai des mâncată decât cea din mălai în zona din care vine ea.

Un alt aliment mai puțin cunoscut provine din județul Sălaj și se numește moșcoarnă, un produs tradițional de Paști. Din păcate locuitorii din comuna Sâg nu îl mai prepară atât de des ca înainte, a spus studenta, din cauza apariției unei mari diversități de prăjituri. Moșcoarna se face dintr-un aluat ca de pâine în care se încorporează brânză de vaci sau de oaie.

O altă plăcintă cu nume ciudat, prezentată la expoziție, a fost plăcinta cu jemblecaș, care se referă la umplutura de griș cu lapte. Colțunașii cu silvoiță (n. r. — magiun de prune) sunt o prăjitură adusă din tradiția ungurească, care se prepară fără a avea nevoie de coacere și fără zahăr.

De asemenea, din expoziție nu au lipsit nici băuturile. Un tânăr a prezentat țuica de gutui pe care o face familia sa, care are un mod de preparare unor deosebit față de cea de prune, fiind necesară adăugarea de miere pentru a se putea porni fierberea. Țuica este mai tare decât cea de prune și, spune studentul, are un gust puternic de fructe.

Printre preparate și-a făcut loc și o altă băutură — seva de mesteacăn, care este practic o licoare cu proprietăți terapeutice. Studentul Cătălin Crainic a colectat seva din copacii care cresc în comuna sa, Râșca, în județul Cluj. El a explicat că extragerea a doi litri poate să dureze și mai mult de 24 de ore.

'Se face o gaură cu un burghiu, în care se introduce un furtun și seva se scurge. Am adus 2,5 litri de sevă dintr-un singur copac. Cred că din ce în mai mult vor fi cei interesați în îmbutelierea sevei de mesteacăn și chiar mă gândesc să mă ocup eu de așa ceva', a spus Crainic, care a precizat că băutura are mai multe proprietăți în tratarea sănătății, singurul neajuns fiind acela că trebuie băută în decurs de câteva săptămâni, păstrarea acesteia fiind dificilă.

Fiind cunoscută dificultatea valorificării acestor produse tradiționale la o scară mai mare, la eveniment au fost invitați și reprezentanți ai unor Grupuri de Acțiune Locală sau întreprinzători din domeniul agriculturii.

'Noi putem aloca niște bani celor care doresc să își înregistreze produsul complet printr-o măsură locală. Este vorba de circa 12.000 de euro care se dau pentru o perioadă de 3 ani, cu care se poate începe o firmă care să se ocupe de dezvoltarea unui produs înregistrat, atestat, care se poate distribui la nivel european', a explicat Petre Mitru, reprezentantul unui GAL din Maramureș.

La eveniment a fost prezent și Peter Hurley, organizatorul festivalului 'Drumul lung spre cimitirul vesel', care a vorbit despre importanța refacerii legăturilor dintre cei care încă mai păstrează tradiția și consumatori, aflați, cel puțin în restul Europei, preponderent în zona urbană.

'Evenimentele de genul acesta sunt extraordinar de importante. În mijlocul conceptului de identitate națională a României este România rurală și în mijlocul acesteia este conceptul de mâncare tradițională. Punem din ce în ce mai mult în atenția noastră pe cel care chiar produce hrana în satul autentic românesc. Trebuie să facem punțile de legătură pentru că s-a rupt pactul străvechi între rădăcinile noastre, producătorul de hrană, și noi, consumatorii', a spus Peter Hurley.

Expoziția a fost urmată de seminarul 'Produsul tradițional: element de patrimoniu gastronomic' și de prezentarea dosarelor întocmite de studenți pentru felurile pregătite, care conțin inclusiv localizarea și istoricul mâncărurilor respective.

AGERPRES/(A — autor: Elena Stanciu, editor: Diana Dumitru, editor online: Simona Aruștei)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Social

Cele mai citite din Social

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres