Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 20 apr /Agerpres/ - Exerciţiul de alarmare PROCIV 2017, organizat de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), având ca scop testarea şi verificarea unor echipamente din componenţa sistemului de înştiinţare, avertizare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă, s-a desfăşurat joi în judeţele Alba, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Covasna, Harghita, Maramureş, Mureş, Satu Mare, Sibiu şi Sălaj.

Joi este cea de-a treia zi a exerciţiului PROCIV 2017, ce are ca scop testarea şi verificarea unor echipamente din componenţa sistemului de înştiinţare, avertizare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă.

* MUREŞ

În judeţul Mureş sunt testate 169 de sirene dinamice şi electrice şi 20 de sirene electronice în cadrul exerciţiului naţional PROCIV 2017, pentru testarea şi verificarea unor echipamente de înştiinţare, avertizare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Horea" al judeţului Mureş, căpitan Cristian Virag, există 43 de localităţi prevăzute cu sisteme de alarmare. Cele mai multe sirene se regăsesc în mediul urban, la Târgu Mureş (41), apoi la Reghin (13), Sighişoara (12), Târnăveni (11), Luduş (6), Sovata (5), Iernut (3), în restul localităţilor existând una sau două dispozitive.

Căpitanul Virag a arătat că prin acest exerciţiu sunt verificate atât fluxurile de transmitere a mesajelor de înştiinţare către autorităţi, cât şi modul de funcţionare a mijloacelor de alarmare a populaţiei (sirenele) existente la nivelul localităţilor, dar şi echipamentele care permit transmiterea mesajelor de avertizare vocală către populaţie.

Înainte de declanşarea exerciţiului, primarul din Târgu Mureş, Dorin Florea, a solicitat instituţiilor implicate în exerciţiul naţional PROCIV 2017 să nu "îngrijoreze inutil" populaţia şi să nu creeze o "atmosferă apocaliptică".

"Rog ca instituţiile abilitate să diminueze testările sirenelor, pentru că, în opinia mea, aceste acţiuni îngrijorează inutil populaţia şi creează o atmosferă apocaliptică, ca şi cum am fi în perioada unui război. Nu ne aflăm pe câmpurile de luptă, nu suntem în Siria sau în alte zone ale lumii unde se desfăşoară conflicte armate. Primăria Municipiului Târgu Mureş sprijină cu mare interes orice acţiune de informare a populaţiei la locurile de muncă sau a elevilor în şcoli la orele de dirigenţie. Nu mi se pare normal să induci populaţiei sentimentul că se apropie un dezastru atât timp cât suntem pe timp de pace. Sentimentul de siguranţă către populaţie trebuie transmis prin modul în care răspunzi nevoilor lor şi prin modul în care te implici zi de zi în rezolvarea problemelor din comunitate", a anunţat Dorin Florea, înaintea exerciţiului.

* BISTRIŢA-NĂSĂUD

Toate cele 106 sisteme de alarmare a populaţiei de la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud au fost pornite joi, începând cu ora 10,15, în cadrul exerciţiului "PROCIV 2017".

Semnalele acustice au indicat producerea unui dezastru natural, în speţă "pericol imediat de căderi de obiecte din atmosferă", potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bistriţa-Năsăud, Marius Rus.

Singura primărie care nu este dotată cu sirene este cea a comunei Dumitriţa, care, deşi a fost înfiinţată în urmă cu 15 ani, nu a achiziţionat un astfel de sistem de alarmare. Primarul comunei, Ilie Uchrenciuc, aflat la primul mandat, a precizat pentru AGERPRES că în cadrul exerciţiului s-a folosit o maşină a primăriei dotată cu portavoce şi sirene, care a străbătut străzile celor trei sate componente.

Dintre sirenele din judeţul Bistriţa-Năsăud, 61 sunt amplasate în mediul rural, iar 45 în mediul urban. La nivelul municipiului Bistriţa există 25 de sirene, unele administrate de primărie, altele de către agenţi economici

* BIHOR

Peste 220 de sirene de alarmare de la nivelul judeţului Bihor au fost pornite joi, în cadrul exerciţiului "PROCIV", singura localitate care nu beneficiază de o astfel de dotare fiind comuna Roşiori, potrivit informaţiilor furnizate AGERPRES de către purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bihor, Horea Cheregi.

"Avem 224 de sirene de alarmare a populaţiei, electrice şi electronice. Avem în mediul urban în jur de 80, şi restul sunt în mediul rural. Avem o singură unitate administrativ-teritorială fără sistem de alarmare, comuna Roşiori. Ei, în dosarul lor de alarmare, au prevăzut ca şi mijloc obişnuit clopotele de la biserică, dar acelea nu pot să redea semnalul", a declarat Cheregi.

Potrivit unei informări postate pe site-ul ISU Bihor, personalul specializat al inspectoratului a verificat pe parcursul anului trecut toate mijloacele de alarmare a populaţiei din judeţ. În 2016, au fost organizate 101 exerciţii de alarmare la nivelul localităţilor, acţiuni derulate în colaborare cu comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, instituţiile publice cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă şi operatorii economici sursa de risc.

* HARGHITA

Toate sirenele de alarmare publică testate joi în Harghita, în cadrul exerciţiului care se desfăşoară la sistem naţional, funcţionează normal, a declarat pentru AGERPRES purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă din judeţ, Alina Ciobotariu.

Potrivit sursei citate, în cadrul exerciţiului, câte un specialist de la ISU Harghita 'a verificat practic modul de funcţionare a mijloacelor de alarmare la nivelul a zece localităţi, respectiv Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Topliţa, Bălan, Corbu, Frumoasa, Brădeşti, Lăzarea şi Sâncrăieni'. În toate cele zece localităţi, sistemele de alarmare publică au funcţionat normal.

Alina Ciobotariu a explicat că exerciţiul este binevenit întrucât, în acest mod, au fost verificate atât fluxurile de transmitere a mesajelor de înştiinţare către autorităţile cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă, cât şi modul de funcţionare a mijloacelor de alarmare a populaţiei existente la nivelul comunităţilor.

La nivelul judeţului Harghita există 141 de sirene de alarmare publică, care pot fi utilizate în cazul unor dezastre sau alte situaţii de protecţie civilă, modul de acţionare a acestora fiind realizat local sau centralizat, din dispecerate. Dintre acestea, 135 sunt sirene electrice şi şase electronice.

Responsabilitatea menţinerii în stare de operativitate a sistemului de înştiinţare-alarmare revine autorităţilor publice locale, iar reprezentanţii inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă derulează, periodic, acţiuni de verificare în teren.

Alina Ciobotariu a mai precizat că asemenea acţiuni se desfăşoară periodic, anul trecut ISU Harghita efectuând 34 de astfel de exerciţii de alarmare publică, în colaborare cu Comitetul Judeţean şi Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă, instituţiile publice cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă şi c operatorii economici sursă de risc.

* SIBIU

Un număr de opt sirene nu au funcţionat joi, în timpul exerciţiului de alarmare, din totalul de 54 existente în cele două municipii din judeţ - Sibiu şi Mediaş, potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU).

În municipiul Sibiu, cinci sirene s-au stricat chiar când s-a dat alarma în oraş.

"La nivelul judeţului Sibiu, exerciţiul a fost monitorizat de către cadre ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă 'Cpt. Dumitru Croitoru' al judeţului Sibiu. Concluziile desprinse în urma exerciţiului sunt următoarele: la nivelul Municipiului Sibiu: din totalul de 38 de mijloace de alarmare, 2 au fost în proces de reparaţie, înainte de începerea exerciţiului, iar alte 5 s-au defectat pe timpul exerciţiului; la nivelul Municipiului Mediaş: din totalul de 16 mijloace de alarmare, unul singur a fost nefuncţional", se arată într-un comunicat de presă.

În restul judeţului, sirenele au funcţionat. Sirenele stricate din cele două municipii trebuie reparate de către primării şi Consiliul Judeţean Sibiu, au mai precizat reprezentanţii ISU.

***

În ultima zi a exerciţiului - 21 aprilie, sirenele se vor auzi în Arad, Caraş-Severin, Dolj, Gorj, Hunedoara, Mehedinţi, Olt, Teleorman, Timiş, Vâlcea.

Potrivit IGSU, înştiinţarea, avertizarea, pre-alarmarea şi alarmarea se realizează în scopul dispunerii măsurilor de protecţie a populaţiei şi bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor. Cele mai des întâlnite situaţii în care este alarmată populaţia, prin intermediul sirenelor electrice şi electronice, au loc pe timpul inundaţiilor, când este semnalată iminenţa producerii unor viituri care să pună în pericol viaţa persoanelor.

De asemenea, sistemul de înştiinţare-alarmare este utilizat în cazul producerii unor accidente tehnologice în care sunt implicate substanţe periculoase, în cazul ruperii unor baraje hidrotehnice sau căderii obiectelor din atmosferă. Această metodă destinată protecţiei populaţiei civile poate fi utilizată şi pe timpul conflictelor armate.

La nivel naţional există peste 7.700 astfel de mijloace, care pot fi utilizate în cazul unor dezastre sau alte situaţii de protecţie civilă, modul de acţionare a acestora fiind realizat local sau centralizat din dispecerate. AGERPRES / (A, AS - autori: Dorina Matiş, Tina Ţucui, Gina Ştefan, Isabela Păulesc, editor: Marius Frăţilă)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.