Bucureşti, 5 apr /Agerpres/ - Consumul experimental de droguri în rândul elevilor de 16 ani este situat sub media europeană, potrivit rezultatelor ultimului studiu ESPAD, realizat de Agenţia Naţională Antidrog în anul 2015, cu sprijinul Ministerului Educaţiei Naţionale - partener activ în derularea acestui tip de studii, în România, informează un comunicat de presă al ANA.

Astfel, în ceea ce priveşte prevalenţa de-a lungul vieţii a consumului oricărui tip de drog ilicit, România ocupă locul 24 din cele 37 de ţări europene care au participat la studiul ESPAD 2015.

"Consumul de droguri ilicite rămâne stabil în rândul elevilor de 16 ani. Urmând tendinţa europeană, şi la nivel naţional consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii, conform metodologiei internaţionale a studiului ESPAD, rămâne stabil, înregistrând valoarea de 10,9%. Acest tip de consum este mai mare în rândul băieţilor - 13,6%, faţă de 8,4%. Dacă ne referim la drogurile ilicite incluse în studiul desfăşurat în România, atunci consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii este de 15%", se arată în comunicatul ANA.

Dintre drogurile ilicite studiate, cel mai mare nivel al consumului este înregistrat de canabis - 8,1%, urmat de noile substanţe psihoactive (NSP) cu 5,1%, solvenţi/ substanţe inhalante cu 3,6%, cocaină cu 3,3%, LSD sau alte halucinogene - 2,4%, ecstasy - 2,1%, heroină - 1,7%, ketamină - 1,8%, droguri injectabile - 1,3%, crack - 1,2%, amfetamine -1,1%, ciuperci halucinogene - 1,2%, metamfetamine - 1% şi GHB - 1,1%.

Comparativ cu valorile medii europene, consumul de canabis/ haşiş în rândul elevilor de 16 ani din România este de două ori mai mic (de-a lungul vieţii: 8,1% faţă de 16,5%; în ultimul an: 6,1% faţă de media europeană în valoare de 13,1%; în ultimele 30 zile: 2,9%, faţă de media europeană în valoare de 6,8%).

Astfel, 5,1% dintre elevii de 16 ani incluşi în eşantion au experimentat consumul de NSP, acest tip de consum menţinându-se la acelaşi nivel ca şi în studiul anterior, când a fost pentru prima dată măsurat. Pentru consumul în ultimul an, 3,1% dintre persoanele intervievate au declarat consum de NSP, fiind în scădere faţă studiul anterior, când a fost observată o valoare de 4,2%.

Ca şi la nivel european, cele mai consumate NSP în rândul elevilor din România sunt cele care se prezintă sub forma amestecurilor de ierburi de fumat cu efecte asemănătoare drogurilor. În România, consumul de astfel de amestecuri a fost declarat de 2,7% dintre adolescenţi, fiind peste media europeană de 2,2%.

Cel mai mare procent de adolescenţi care au debutat în consum la vârsta de 13 ani sau mai devreme se înregistrează în cazul consumului de inhalante - 1,8%, din totalul respondenţilor. Pe locul al doilea, la egalitate, se situează adolescenţii care au debutat în consumul de canabis, respectiv cei care au debutat la vârsta de 13 ani sau mai devreme în consumul de alcool cu pastile - 1,4%, iar pe locul al treilea, se plasează debutul înainte de vârsta de 13 ani în consumul de noi substanţe psihoactive (NSP) - 1,3%.

Percepţia unui risc ridicat în cazul unui consum experimental (o dată/ de două ori), pentru drogurile de tipul canabis, amfetamine, ecstasy sau NSP, variază între 30,4% şi 37,5%. Comparativ cu studiul anterior, se remarcă o percepţie mai bună asupra riscurilor consumului experimental de NSP, proporţia celor care atribuie riscuri ridicate unui astfel de consum fiind de 28% în 2015, faţă de 30,8% în 2011. În schimb, pentru celelalte tipuri de droguri, adolescenţii consideră în proporţii mai mici că ar exista riscuri ridicate în cazul unui consum experimental de: canabis - scădere de la 46,1%, la 37,5%, ecstasy - scădere de la 39,2% la 30,4%, amfetamine - scădere de la 44,3% la 37,1%.

În ceea ce priveşte consumul regulat de droguri, adolescenţii atribuie cele mai ridicate riscuri consumului de NSP - 60,4%, respectiv consumului de canabis - 60,2%. AGERPRES/(AS- autor: Mihaela Tudorache, editor: Mihai Simionescu)