COD GALBEN: 21-01-2021 ora 21 Intre 21:00 si 23:00 se va semnala local ceață, care determină scăderea vizibilității sub 200 m, izolat sub 50 m, ce va favoriza, în funcție și de condițiile locale, formarea ghețușului in Județul Harghita; COD GALBEN: 21-01-2021 ora 20 Intre 20:10 si 23:00 se va semnala intensificări ale vântului ce vor atinge la rafală 90-100 km/h. in Județul Suceava, Județul Neamţ; COD GALBEN: 21-01-2021 ora 19 Intre 19:10 si 23:00 se va semnala intensificări ale vântului care la rafală vor depăși 90-100 km/h in Județul Maramureş, Județul Cluj, Județul Bistriţa-Năsăud; COD GALBEN: 21-01-2021 ora 19 Intre 19:00 si 23:00 se va semnala local ceață, care determină scăderea vizibilității sub 200 m, izolat sub 50 m, ce va favoriza, în funcție și de condițiile locale, formarea ghețușului in Județul Covasna;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 28 mar /Agerpres/ - Păstrarea patrimoniului arhitectural este extrem de importantă şi din motive culturale, şi din motive istorice, iar astăzi acest patrimoniu este generator de dezvoltare economică, de locuri de muncă, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES directorul executiv al fundaţiei Prinţul de Wales România, Aura Woodward.

Aura Woodward vorbeşte în interviu despre pasiunea Prinţului Charles pentru România, despre proiectele patronate de Alteţa Sa Regală în ţara noastră, dar şi despre felul în care sediul fundaţiei, o casă din 1700, din Viscri, a fost renovat pentru a găzdui programe ale organizaţiei. De altfel, adaugă directorul executiv, micuţul sat Viscri, cu o populaţie sub 500 de locuitori, a găzduit anul trecut aproximativ 35.000 de turişti.

AGERPRES: Imediat după înfiinţarea Fundaţiei Prinţul de Wales aţi dat un interviu pentru presa locală şi eraţi întrebată "Cum credeţi că este munca fundaţiei - mai mult britanică sau mai mult românească?" Atunci răspundeaţi că încă nu s-au aranjat lucrurile. Cum este acum munca în interiorul fundaţiei, mai mult britanică sau mai mult românească?

Aura Woodward: Fundaţia Prinţul de Wales este o organizaţie caritabilă, înfiinţată de doi ani de zile, iar misiunea noastră este să ajutăm la dezvoltarea rurală a României. Sigur, avem sprijin din Marea Britanie în materie de finanţare, în materie de consultanţă, de logistică. Dar, misiunea noastră este de a lucra în special cu unităţile româneşti şi de a răspunde nevoilor care există în satele noastre, în special. Deci, este românească.

AGERPRES: Fundaţia abordează conservarea patrimoniului, dar şi conservarea naturii - subiecte destul de delicate în România, chiar la nivel de legislaţie, la nivel de cadru în care să se desfăşoare activitatea. Cum abordaţi lucrurile acestea, care sunt lucrurile la care vă raportaţi când abordaţi conservarea patrimoniului?

Aura Woodward: Conservarea patrimoniului este extrem de importantă. România are un patrimoniu arhitectural foarte valoros. O parte din el, aşa cum ştim, este vechi de 2.000 de ani. Foarte mult din arhitectura noastră, medievală în special, este ameninţată - dacă este să luăm exemplul zonei săseşti. Asta este o zonă în sudul Transilvaniei, în esenţă judeţele Mureş, Sibiu şi Braşov. Aici există o colecţie de 250 de sate medievale, care sunt aproape neatinse. Unele sunt exact aşa cum erau acum câteva sute de ani (...) Din păcate, din cauza migraţiei masive a saşilor şi a populaţiei româneşti din ultimii 20 de ani foarte multe din cetăţile medievale din aceste clădiri extrem de preţioase sunt în pericol. Ceea ce noi încercăm să facem, ca fundaţie, este să organizăm o serie de cursuri foarte practice pentru oamenii care trăiesc în aceste sate şi să îi învăţăm cum să repare aceste cetăţi medievale folosind materiale şi metode tradiţionale. Cu alte cuvinte, încercăm să re-creăm o generaţie de meşteri pe care am pierdut-o. Păstrarea acestor aşezări vechi este însă importantă nu doar pentru istoria şi cultura noastră. Ele pot să genereze locuri de muncă pentru oamenii din satele româneşti şi acest lucru este extrem de important.

Sediul Fundaţiei Prinţul de Wales este într-un sat care se numeşte Viscri, un sat UNESCO în prezent. Satul are aproximativ 450 de locuitori. Anul trecut au fost aproape 35.000 de turişti. Majoritatea turiştilor se duc să vadă Viscri tocmai datorită arhitecturii, datorită bisericii medievale, datorită patrimoniului care a fost păstrat extrem de bine. Acest model de dezvoltare poate fi multiplicat de mii de ori în satele noastre. Prin urmare, păstrarea patrimoniului arhitectural este extrem de importantă şi din motive culturale, şi din motive istorice, iar astăzi acest patrimoniu este generator de dezvoltare economică, de locuri de muncă.

AGERPRES: Anterior lansării Fundaţiei, Prinţul Charles a venit de mai multe ori în vizite private în România, şi-a declarat dragostea pentru România. Cum s-a ''condensat'' activitatea Alteţei Sale Regale, după înfiinţarea acestei fundaţii? Ce s-a schimbat, de fapt?

Aura Woodward: Aveţi dreptate, Prinţul de Wales vine în România de aproape 20 de ani. Are o afecţiune aparte pentru România. Alteţa Sa Regală în această perioadă a aflat foarte multe despre ţara noastră, despre nevoile comunităţilor şi despre cum ar putea să contribuie la anumite proiecte care îi sunt foarte aproape de suflet. Ar fi trei mari arii în care noi lucrăm - păstrarea patrimoniului, încurajarea antreprenoriatului la ţară, adică mici afaceri, locuri de muncă pentru oamenii de la ţară, şi agricultură. Aceste trei mari domenii, care sunt foarte aproape de sufletul său, de care el este personal interesat şi în ţara lui, sunt cele în care fundaţia activează în România.

AGERPRES: În activitatea Fundaţiei, când a deschis numele Prinţului de Wales mai multe uşi în România şi când nu a deschis? A fost un avantaj numele Alteţei Sale Regale în activitatea Fundaţiei? În ce fel?

Aura Woodward: Sigur că Prinţul de Wales se bucură de apreciere şi de multă afecţiune în România. Însă noi, ca fundaţie, activăm în normele strict româneşti în tot ceea ce ţine de activitatea fundaţiei, de activitatea legală, de maniera în care lucrăm pe cetăţi medievale cu comunităţi locale. Cred că ce ajută în special este interesul oamenilor pentru programele pe care le facem. Centrul nostru este într-o casă din 1700 din satul Viscri, o casă ţărănească foarte obişnuită, aşa cum sunt multe alte zeci de mii. Această casă a fost transformată într-un centru de pregătire. Casa veche este formată acum din dormitoare, iar din şură am făcut o sală de conferinţe şi o cafenea. Şi aici ţinem foarte multe cursuri. În ultimii doi ani, aproape 250 de persoane şi familii au beneficiat de cursuri şi cred că numele fundaţiei noastre ajută în recrutarea pentru aceste cursuri. Sunt foarte mulţi oameni, mii şi mii de oameni care vin să vadă casa noastră de la Viscri. Din nou, cred că această casă este un exemplu de cum o clădire istorică poate fi readusă la viaţă, cum poate fi schimbată în ceva care este foarte relevant astăzi şi în care îţi face mare plăcere să trăieşti, în care îţi face mare plăcere să lucrezi.

AGERPRES: Puteţi să îmi spuneţi câteva momente-cheie din renovarea acestei case? Ştiu că a fost subiectul unei renovări ample.

Aura Woodward: Casa a fost renovată într-o perioadă de 18 luni. Am păstrat în întregime amprenta casei, nu s-a schimbat nimic. Am adăugat într-un pod două dormitoare. De asemenea, au fost făcute reparaţii la partea electrică. Nu a mai fost reparată partea electrică din timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi au fost mai multe reparaţii ce ţin realmente de infrastructură - canalizare, electricitate, reparaţii cu var la pereţi, faţadă.

Cea mai mare parte a muncii noastre a fost însă schimbarea destinaţiei şurii. Din ceea ce a fost înainte un hambar în care se ţinea fân şi alte provizii în ceea ce este astăzi o clădire minunată, care are această deschidere socială. Casa are porţile larg deschise către comunităţile locale din toată ţara. Fundaţia Prinţul de Wales cu adevărat are sediul în Transilvania, dar oamenii care vin la cursurile noastre sunt din toată ţara. Şi acest centru pe care l-am făcut la Viscri, acesta a fost obiectivul - de a primi oameni din toată ţara, din toate regiunile ţării, care să vină la cursuri, să înveţe lucruri noi, să încerce să facă lucruri noi care să îi ajute acolo unde trăiesc ei.

AGERPRES: În cele trei mari domenii de activitate în care Fundaţia este implicată în comunitate, care sunt cele mai mari realizări "pe bucăţi", pe ramuri? De exemplu, în partea de start-up, pentru că partea de start-up este destul de dificilă chiar şi la oraş. Cum aţi abordat partea de start-up în mediul rural, cum aţi pregătit oamenii implicaţi în aceste proiecte?

Aura Woodward: Populaţia României este de aproximativ 20 de milioane de locuitori. Aproape jumătate, 9 milioane de oameni, trăiesc la ţară. Statisticile oficiale spun că o persoană din trei din mediul rural trăieşte la limita sărăciei. Ceea ce noi încercăm să facem este să ne adaptăm la acest context, la ceea ce există în spaţiul nostru rural şi să vedem unde putem acţiona cu programe foarte tangibile. Programul de start-ups este extrem de important pentru că cel mai mare, cel mai important lucru pe care noi îl putem face pentru comunităţile locale este să ajutăm la crearea de locuri de muncă la ţară. Anul trecut am avut un curs de ţesături, un curs despre cum să coşi, să brodezi, să ţeşi şi aşa mai departe. Am avut două profesoare, una din Germania şi una din Italia, care au lucrat cu zece doamne din toate regiunile ţării. Au învăţat lucruri noi, au primit o anumită îndemânare şi încredere, iar în acest an aceste doamne contribuie la o colecţie de modă a doamnei Andra Andreescu. Prin urmare, abilităţile lor de a coase, de a broda au fost îmbunătăţite şi au fost adaptate la ceva ce are o altă valoare de piaţă. Aceste doamne câştigă de două-trei ori mai mult astăzi decât au câştigat anul trecut şi, foarte important, acum au cu totul alte oportunităţi. Unele dintre ele trăiesc în zone rurale extrem de retrase, în care e greu să ajungi cu maşina dar folosesc tehnologia. Comunicăm de pildă foarte mult on-line, această parte de design este discutată online. De asemenea, putem să postăm filme ca să demonstrăm anumite tehnici, cum trebuie făcute anumite lucruri pentru această colecţie. Şi acesta este unul din exemple în care ne-am adaptat la ceea ce exista în spaţiul nostru rural. Sunt foarte multe femei care ştiu să coasă, să brodeze, să facă astfel de lucruri. Dar au nevoie poate de un pic de pregătire şi de un pic de sprijin ca aceste abilităţi să devină mai bune, mai specializate şi mai ales să deschidă porţile ca ele să poată să vândă şi să rămână acolo unde trăiesc, în spaţiul rural, să continue să lucreze şi să înceapă să aibă un venit constant.

AGERPRES: În ceea ce priveşte conservarea patrimoniului, cum aţi defini munca Fundaţiei?

Aura Woodward: Aici e foarte important de lucrat cu comunităţi locale. Lucrăm cu foarte mulţi meşteri din satele transilvane, oameni care trăiesc în aceste sate. Mulţi dintre ei nu au un loc de muncă. În anii trecuţi, de pildă, atunci când am făcut cursul de restaurare pentru oamenii de la ţară a fost făcut într-un anumit context. Adică, am ştiut că în aceste zone există proiecte de restaurare, dar nu sunt meşteri. Noi am lucrat foarte practic. Cursurile sunt extrem de practice. Adică, oamenii lucrează pe clădiri adevărate, la reparaţii adevărate, cu materiale adevărate, cu unelte adevărate, înţeleg exact care sunt problemele de structură, cum se abordează o clădire istorică. Pentru că aceste clădiri sunt total diferite de maniera în care noi construim astăzi. Ele nu respiră dacă foloseşti materiale nepotrivite (...) aerul nu circulă prin ele. Şi din această cauză folosirea cimentului, de exemplu, este foarte dăunătoare pentru clădirile istorice. Şi noi explicăm aceste lucruri foarte simplu, într-un limbaj extrem de accesibil. Profesorii noştri sunt români şi englezi. Oamenii învaţă în mod practic ce înseamnă să lucrezi pe o clădire istorică. După care încercăm să îi ajutăm pe aceşti oameni să găsească un loc de muncă la aceste proiecte de restaurare ale unor organizaţii, companii pe care noi le ştim şi cu care încercăm să stabilim o colaborare. De pildă, acum doi ani am lucrat într-un sat care se numeşte Daia, un sat din 1500, de lângă Sighişoara. Acolo, o altă fundaţie, finanţată de Global Heritage Fund, ştiam că are proiecte de restaurare a unor case, dar nu aveau meşteri. Noi am pregătit două echipe de meşteri, le-am oferit unelte la sfârşitul cursului. După ce au terminat pregătirea cu noi au început să lucreze la reparaţiile unor faţade şi ale unor şuri. Mulţi dintre ei încă au locuri de muncă. Şi despre asta este vorba - lucruri extrem de simple, programe extrem de practice care realmente se pliază pe ceea ce oamenii au nevoie, pe realităţile din satele noastre, pe infrastructura pe care o avem. Dar de multe ori tehnologia sau această abordare practică poate să fie de un real ajutor de a crea locuri de muncă. Chiar dacă nu este infrastructură, chiar dacă sunt anumite probleme care altfel, într-un alt context, ar fi dificil de depăşit.

AGERPRES: Cum vedeţi viitorul proiectelor Fundaţiei?

Aura Woodward: Fundaţia cred că îşi va extinde foarte mult activitatea. În acest moment lucrăm la o extindere substanţială a programului de start-up. În acest an, pe lângă acest program de ţesături, care va continua şi se va extinde, vor fi şi alte cursuri despre cum să faci afaceri la ţară. Din nou, cursuri practice - cum să faci un buget, cum să faci un plan de afaceri, ce fel de surse de finanţare există în România, ce fel de afaceri poţi să faci la ţară. Pentru că de multe ori - eu lucrez de aproape 15 ani la proiecte caritabile în satele din România - ajung în sate şi mi se spune "Aura, dar ce poţi să faci aici? Nu este absolut nimic, nu este nicio investiţie, nu este drum. Ce poţi să faci? Nimeni nu vrea să vină să investească aici". Şi apoi te uiţi la ceea ce există pe teren - sunt oameni care ştiu să facă dulceţuri minunate, care ştiu să brodeze, bărbaţi care ar putea să înveţe restaurare. Astfel de proiecte foarte mici creează o mică economie locală şi programul de start-ups se va axa pe acest gen de proiecte. De asemenea, am început un nou program care este foarte important şi foarte mare, un program de a ajuta fermierii români şi mai ales producătorii de produse naturale. Foarte mulţi dintre ei lucrează foarte mult şi câştigă foarte puţini bani. Ceea ce noi încercăm să facem este să punem o echipă de specialişti în produse bio, în mâncare de calitate, să lucrăm cu aceşti fermieri individual, să vedem ce produse au, dacă aceste produse au nevoie să fie îmbunătăţite - mai multă sare, mai mult zahăr, lucruri de acest gen, lucruri tehnice. După care, să lucrăm cu ei pe partea de marketing, cum trebuie împachetate aceste produse, şi să încercăm să deschidem porţi pentru ei pe alte pieţe de desfacere, ca ei să poată să vândă şi altor oameni şi să aibă produse de o mai bună calitate. Şi în acest fel munca lor va fi mai bine răsplătită.

AGERPRES: Dacă ar fi, să zicem, să presupuneţi ce a văzut Prinţul de Wales în România şi nu au văzut românii, care ar fi detaliul pe care l-a văzut Alteţa Sa Regală şi românii nu l-au văzut şi acum îl văd, evident?

Aura Woodward: Prinţul de Wales a ajuns pentru prima dată în România în 1998 şi a fost surprins să vadă natura noastră neatinsă. De pildă, în jurul satului Viscri, unde este una dintre cele două case ale Prinţului de Wales, există 250 de feluri de flori care au dispărut din restul Europei. Această diversitate, biodiversitate, este ceva ce foarte mulţi străini care vin la noi în ţară remarcă aproape imediat. Este, desigur, arhitectura noastră extrem de frumoasă. Colecţia săsească, de pildă, este aproape unică în lume. Probabil doar în Toscana mai e această armonie, această coeziune arhitecturală pe care o găseşti la noi în zonă. Şi, desigur, un stil de viaţă tradiţional şi mult mai sănătos decât în multe alte ţări occidentale. Această vizită l-a marcat pe Prinţul de Wales şi în ultimii 20 de ani a încercat prin nenumărate proiecte să ajute la păstrarea acestor valori, acestor bogăţii naturale realmente, pe care noi le avem şi la dezvoltarea rurală.

***

Fundaţia Prinţul de Wales este o filială a Fundaţiei Caritabile Prinţul de Wales din Marea Britanie, înfiinţată de Alteţa Sa Regală cu scopul de a-şi extinde activitatea caritabilă şi în România. Misiunea Fundaţiei Prinţul de Wales este conservarea patrimoniului arhitectural, cultural şi natural în România. Majoritatea activităţilor fundaţiei sunt concentrate pe dezvoltare rurală, unde organizaţia dezvoltă cursuri practice pentru comunităţile locale. Principalul obiectiv este oferirea de oportunităţi de dezvoltare, pentru ca oamenii să aibă mai multe şanse de angajare sau să îşi deschidă mici afaceri.  

Prinţul de Wales se va afla în vizită oficială în România, de miercuri până vineri, şi se va întâlni cu înalţi oficiali români dar şi cu reprezentanţi ai unor organizaţii non-guvernamentale. AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Cristina Tatu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.