Bucureşti, 1 mar /Agerpres/ - Bucureşti este oraşul cel mai vulnerabil în cazul unui cutremur mare, deoarece are cele mai multe clădiri expertizate cu risc seismic, a declarat miercuri şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), Daniel Dragne.

"Oraşul cel mai vulnerabil este Bucureşti. El are cel mai mare număr de clădiri expertizate cu risc seismic şi mai ales un număr foarte mare de clădiri cu risc seismic 1. Cele aproape 200 de clădiri, 175, 172 după alte surse, reprezintă un element îngrijorător pentru noi, pentru că o clădire nu numai prin simplul fapt că se prăbuşeşte reprezintă un risc, vă daţi seama că în astfel de situaţii, la un dezastru, se blochează căile de acces către acele construcţii, e vorba de panica instalată pentru populaţie, care încearcă să iasă din zonele afectate, ceea ce din punct de vedere al traficului creează uneori imposibilitatea de a ajunge la aceste construcţii", a spus Daniel Dragne, după simpozionul "Protecţia civilă şi managementul dezastrelor. Provocări actuale pentru România".

Întrebat ce lipseşte în prezent, în cazul producerii unui cutremur de proporţii, şeful IGSU a precizat că lipseşte o mai mare conştientizare din partea tuturor părţilor implicate.

"Putem spune că, la momentul actual, o mai mare conştientizare de către toţi cei implicaţi a ceea ce înseamnă gravitatea producerii unei astfel de situaţii. (...) Toate instituţiile implicate, pentru că aici, când vorbim de un dezastru, de un cutremur - este determinat o dată de starea clădirilor din punct de vedere constructiv, vorbim de implicare începând de la asociaţiile de proprietari până la structurile centrale ale statului. Avem posibilitatea să intervenim, dar este evident că nu vom putea face, această instituţie, absolut totul. Nu vom putea fi în 10 - 12 locuri în acelaşi timp, în acelaşi moment. Există nişte timpi în care vom interveni", a explicat Dragne.

El a arătat că IGSU are în vedere, în astfel de situaţii, trei elemente definitorii ale pregătirii - prevenţia în ceea ce priveşte populaţia, pregătirea personalului de intervenţie şi mijloacele de mobilitate folosite la intervenţii.

"Noi, IGSU, mergem pe cele trei elemente definitorii ale pregătirii pentru un astfel de dezastru, venim cu partea de prevenţie - şi aici încercăm să sensibilizăm în primul rând cetăţeanul, şi acest lucru îl facem prin campaniile noastre - 'Nu tremur la cutremur' -, printr-o serie de manifestări, simpozioane, în care să aducem alături mediul academic, mediul ştiinţific, lângă partea de intervenţie, lângă partea de răspuns", a explicat şeful IGSU. AGERPRES/(A - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Andreea Rotaru)