COD GALBEN: 18-10-2019 Intre 07:55 si 10:00 se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Braşov; COD GALBEN: 18-10-2019 Intre 07:45 si 10:00 se va semnala ceață ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Teleorman; COD GALBEN: 18-10-2019 Intre 07:40 si 10:00 se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Maramureş, Județul Sălaj, Județul Cluj, Județul Bistriţa-Năsăud; COD GALBEN: 18-10-2019 Intre 07:40 si 10:00 se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Alba, Județul Covasna, Județul Sibiu; COD GALBEN: 18-10-2019 Intre 07:30 si 09:00 se va semnala Local ceață care reduce vizibilitatea sub 200 m și izolat sub 50 m. in Județul Botoşani, Județul Suceava, Județul Suceava; COD GALBEN: 18-10-2019 Intre 06:00 si 09:00 se va semnala Local ceață care reduce vizibilitatea sub 200 m și izolat sub 50 m. in Județul Bacău, Județul Bacău, Județul Galaţi, Județul Neamţ, Județul Vrancea, Județul Iaşi, Județul Vaslui; COD GALBEN: 18-10-2019 Intre 06:00 si 09:00 se va semnala ceață ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Prahova, Județul Giurgiu, Județul Ilfov, Județul Dâmboviţa; COD GALBEN: 18-10-2019 Intre 03:15 si 09:00 se va semnala - ceaţă care determină vizibilitate scăzută, local sub 200 m şi izolat sub 50 m in Județul Constanta, Județul Tulcea; COD GALBEN: 18-10-2019 Intre 03:00 si 09:00 se va semnala ceață ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Brăila, Județul Ialomiţa, Județul Buzău, Județul Călăraşi; COD GALBEN: 18-10-2019 Intre 03:00 si 09:00 se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Harghita;

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 26 ian /Agerpres/ - O iniţiativă legislativă cetăţenească privind declararea autonomiei Ţinutului Secuiesc a fost publicată joi în Monitorul Oficial.

Initiaţiva care stabileşte "statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc" a fost elaborată de un comitet de iniţiativă format din zece persoane: Arus Zsolt Istvan, Czink Attila, Kercso Attila, Baico Zsigmond, Kovacs Laszlo, Cziriak Karoly, Elekes-Jozsa Martin, Takacs Jozsef, Kolcsar Gheza şi Marton Csaba.

În expunerea de motive a iniţiativei legislative se arată că Ţinutul Secuiesc este o "regiune istorică, cu un trecut aparte, care s-a bucurat de o largă autonomie", indiferent de statul din care făcea parte, inclusiv în timpul regimului comunist. Iniţiatorii invocă principiul subsidiarităţii, susţinând că toate comunităţile locale trebuie să aibă un cuvânt de spus în privinţa treburilor care prezintă interes pentru ele.

Iniţiatorii consideră că, în contextul în care regionalizarea trenează, este "utilă implementarea unui proiect-pilot, care să demonstreze că regionalizarea chiar este o soluţie şi pentru România". Aceştia invocă un referendum "neoficial", în care 99,8% din participanţi, respectiv peste 210.000 de persoane, au votat pentru crearea unei regiuni administrative cu "prerogative sporite, menite a prezerva valorile, cultura, tradiţiile şi identitatea acestei regiuni".

"Este o evidenţă că existenţa regiunii administrative de responsabili aleşi prin vot universal şi învestiţi cu responsabilităţi efective permite o administrare eficace şi, în acelaşi timp, aproape de cetăţeni", afirmă iniţiatorii.

Comitetul de iniţiativă susţine că recunoaşterea unei autonomii ar contribui la coeziunea teritorială a României, precizând că proiectul nu lezează integritatea teritorială şi suveranitatea naţională.

Iniţiativa legislativă cetăţenească prevede că locuitorii Ţinutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă "ca expresie a identităţii istorice, în scopul asigurării egalităţii de şanse a cetăţenilor şi protecţiei identităţii naţionale maghiare".

Potrivit iniţiativei, Ţinutul Secuiesc va deveni regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României. Una dintre prevederi stipulează că "autonomia regiunii nu afectează integritatea teritorială şi suveranitatea statului român", precizându-se delegarea de competenţe.

În iniţiativa legislativă se arată că teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş şi este împărţit în opt scaune.

De asemenea, se precizează că în Ţinutul Secuiesc va fi instituită limba maghiară ca limbă cu statut oficial, putând fi folosită în învăţământ, cultură, justiţie şi în administraţie.

Iniţiativa prevede că autonomia regională în Ţinutul Secuiesc se exercită de Consiliul de Autoadministrare, de o Comisie de Autoadministrare, un preşedinte, autorităţile scaunelor şi cele locale.

Proiectul are un capitol special dedicat "legăturii dintre stat şi regiune", care prevede că Guvernul României numeşte un singur prefect în regiune, care "veghează asupra respectării legalităţii" şi care are competenţe de mediere în cazul unor divergenţe între regiune şi Guvern.

În iniţiativă se prevede posibilitatea ca autorităţile regiunii să solicite rediscutarea unor legi sau acte ale Parlamentului şi Guvernului care vizează Ţinutul Secuiesc. Proiectul stipulează că orice act al statului român trebuie adoptat de Consiliul de Autoadministrare, iar printr-o hotărâre luată cu o majoritate de două treimi dintre membri se poate cere rediscutarea actelor în cauză.

Preşedintele Ţinutului Secuiesc şi preşedinţii scaunelor pot contesta prevederile legale în instanţe judecătoreşti, în cazul "lezării prevederilor prezentului statut a reglementărilor referitoare la ocrotirea limbii maghiare sau a altor limbi folosite tradiţional în regiune".

Iniţiativa legislativă cetăţenească este însoţită de avizul negativ al Consiliului Legislativ, care semnalează că aceasta vizează crearea unei entităţi statale distincte, paralelă cu statul naţional unitar român.

"A se acorda drepturi sociale şi sporite de autoadministrare a unor entităţi administrativ-teritoriale, nerecunoscute de Constituţia statului, organizate exclusiv pe baze etnice, pe baza ponderii unei minorităţi naţionale, înseamnă a admite încălcarea principiului egalităţii dintre cetăţenii aceluiaşi stat, indiferent de apartenenţa lor la o majoritate sau la una dintre minorităţi, contravenind flagrant normelor dreptului internaţional în materie, dar şi prevederilor constituţionale", se arată în avizul Consiliului Legislativ.

De asemenea, Consiliul Legislativ subliniază că din punct de vedere al dreptului intern iniţiativa legislativă cetăţenească contravine flagrant ordinii constituţionale a statului român, instituind unităţi administrativ-teritoriale noi, distincte de celelalte unităţi administrativ-teritoriale consacrate de Constituţie, atât prin modul de organizare, cât şi prin prerogativele speciale care se doresc a fi atribuite autorităţilor publice constituite în acestea.

"Niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu", se mai arată în punctul de vedere al Consiliului Legislativ. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Peia, editor: Andreea Rotaru)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.