COD GALBEN: 01-06-2025 ora 10 Intre 01 iunie, ora 14 – 01 iunie, ora 20Fenomene vizate se va semnala 01 iunie, ora 14 – 01 iunie, ora 20Fenomene vizate
Bucureşti, 5 dec /Agerpres/ - În instituţiile centrale sunt angajate doar 26 de persoane cu dizabilităţi, iar sectorul public ar trebui să rezolve aceste probleme înainte de a cere celui privat să facă paşi în direcţia accesibilizării, a declarat, luni, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru.
"Cred că înainte de a cere sectorului privat să ne dea un exemplu, să facă paşi în direcţia accesibilizării, ar trebui ca şi în sectorul public să avem aceste elemente rezolvate", a spus Dragoş Pîslaru, precizând că există ministere cu sute de angajaţi, dar care nu au angajate persoane cu dizabilităţi.
De asemenea, ministrul Muncii a precizat că legislaţia cu privire la angajare în sectorul public trebuie modificată deoarece se cere oricărui funcţionar public să cunoască limba română scris şi vorbit şi astfel se pune problema în care persoane cu deficienţe de vorbire sau care folosesc limbajul mimico-gestual ar putea deveni funcţionari publici.
"Noi avem în acest moment în statistica oficială 775.000 de persoane cu dizabilităţi. Din această cifră aproape 200.000, respectiv 199.000 de oameni, ar fi populaţie potenţial activă, deci ar putea să lucreze, cu timp parţial, într-un mod mai restricţionat, conform abilităţilor pe care le au, dar repet, 200.000, ar putea să lucreze. Câţi lucrează astăzi? 35.000. Doar 17,5% din oamenii cu dizabilităţi care ar putea să lucreze, lucrează", a afirmat Dragoş Pîslaru, la o dezbatere referitoare la provocările din domeniul dizabilităţii.
Ministrul a precizat că statul trebuie să păstreze plasa de siguranţă pentru cei care nu pot lucra, iar persoanele cu dizabilităţii se pot angaja fie pe piaţa liberă, fie într-un cadru pe care statul l-a creat, respectiv unităţile protejate. Pîslaru susţine că toţi agenţii economici care au peste 50 de angajaţi au obligaţia de a avea minimum 4% persoane cu dizabilităţi, iar dacă nu angajează astfel de persoane au obligaţia de a vărsa bugetului o sumă de bani sau au alternativa de a prelua de la unităţi protejate, unde lucrează persoane cu dizabilităţi, produsele pe care aceştia le oferă.
De asemenea, ministrul Muncii a subliniat că şi aici, ca în alte domenii, legislaţia a fost folosită astfel încât s-a ajuns ca în unităţi protejate să existe în scripte un angajat cu normă parţială de muncă de 2 ore pe lună pentru a obţine acea titulatură.
"În România avem 800 de unităţi protejate în care lucrează 1.700 de persoane cu dizabilităţi. În 2008 aveam doar 208 de astfel de unităţi protejate şi 1.027 de persoane cu dizabilităţi angajate. Ceea ce constatăm este că numărul de unităţi protejate a crescut cu 260% şi numărul de persoane angajate a crescut cu 73%. Şi aici trebuie să recunoaştem că nici fondurile europene nu au avut o contribuţie tocmai sustenabilă. Au fost foarte multe proiecte care au fost făcute de dragul de a fi făcute şi care nu au avut un impact care să ofere o modificare structurală a angajării persoanelor cu dizabilităţi. Acestea sunt lecţii pe care sperăm să le învăţăm", a afirmat Pîslaru.
Ministrul Muncii a mai vorbit despre modificarea legislaţiei în vigoare, iar condiţia va fi ca minimum 30% din timpul de lucru dedicat întregii unităţi protejate să fie realizat de persoane cu dizabilităţi.
"Ceea ce am citit pe forumuri şi m-a îngrozit sunt lucruri de tipul: îmi pun denumirea de unitate protejată şi vând firmelor care sunt obligate să cumpere produse pe care le cumpăr de la Metro şi după aceea le vând mai departe. Sunt tot felul de păcăleli de acest tip care în cadrul legal se sancţionează cu amendă, dacă le descoperă cineva vreodată", a mai spus Dragoş Pîslaru.
Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a participat luni la o dezbatere organizată de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi (ANPD) şi cancelaria prim-ministrului referitoare la provocările din domeniul dizabilităţii.
Scopul dezbaterii este de a facilita dialogul între factorii decidenţi, instituţiile publice, persoanele cu dizabilităţi, mediul privat şi neguvernamental asupra provocărilor din domeniul dizabilităţii şi identificării oportunităţilor şi soluţiilor de rezolvare a acestora. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica)
"Cred că înainte de a cere sectorului privat să ne dea un exemplu, să facă paşi în direcţia accesibilizării, ar trebui ca şi în sectorul public să avem aceste elemente rezolvate", a spus Dragoş Pîslaru, precizând că există ministere cu sute de angajaţi, dar care nu au angajate persoane cu dizabilităţi.
De asemenea, ministrul Muncii a precizat că legislaţia cu privire la angajare în sectorul public trebuie modificată deoarece se cere oricărui funcţionar public să cunoască limba română scris şi vorbit şi astfel se pune problema în care persoane cu deficienţe de vorbire sau care folosesc limbajul mimico-gestual ar putea deveni funcţionari publici.
"Noi avem în acest moment în statistica oficială 775.000 de persoane cu dizabilităţi. Din această cifră aproape 200.000, respectiv 199.000 de oameni, ar fi populaţie potenţial activă, deci ar putea să lucreze, cu timp parţial, într-un mod mai restricţionat, conform abilităţilor pe care le au, dar repet, 200.000, ar putea să lucreze. Câţi lucrează astăzi? 35.000. Doar 17,5% din oamenii cu dizabilităţi care ar putea să lucreze, lucrează", a afirmat Dragoş Pîslaru, la o dezbatere referitoare la provocările din domeniul dizabilităţii.
Ministrul a precizat că statul trebuie să păstreze plasa de siguranţă pentru cei care nu pot lucra, iar persoanele cu dizabilităţii se pot angaja fie pe piaţa liberă, fie într-un cadru pe care statul l-a creat, respectiv unităţile protejate. Pîslaru susţine că toţi agenţii economici care au peste 50 de angajaţi au obligaţia de a avea minimum 4% persoane cu dizabilităţi, iar dacă nu angajează astfel de persoane au obligaţia de a vărsa bugetului o sumă de bani sau au alternativa de a prelua de la unităţi protejate, unde lucrează persoane cu dizabilităţi, produsele pe care aceştia le oferă.
De asemenea, ministrul Muncii a subliniat că şi aici, ca în alte domenii, legislaţia a fost folosită astfel încât s-a ajuns ca în unităţi protejate să existe în scripte un angajat cu normă parţială de muncă de 2 ore pe lună pentru a obţine acea titulatură.
"În România avem 800 de unităţi protejate în care lucrează 1.700 de persoane cu dizabilităţi. În 2008 aveam doar 208 de astfel de unităţi protejate şi 1.027 de persoane cu dizabilităţi angajate. Ceea ce constatăm este că numărul de unităţi protejate a crescut cu 260% şi numărul de persoane angajate a crescut cu 73%. Şi aici trebuie să recunoaştem că nici fondurile europene nu au avut o contribuţie tocmai sustenabilă. Au fost foarte multe proiecte care au fost făcute de dragul de a fi făcute şi care nu au avut un impact care să ofere o modificare structurală a angajării persoanelor cu dizabilităţi. Acestea sunt lecţii pe care sperăm să le învăţăm", a afirmat Pîslaru.
Ministrul Muncii a mai vorbit despre modificarea legislaţiei în vigoare, iar condiţia va fi ca minimum 30% din timpul de lucru dedicat întregii unităţi protejate să fie realizat de persoane cu dizabilităţi.
"Ceea ce am citit pe forumuri şi m-a îngrozit sunt lucruri de tipul: îmi pun denumirea de unitate protejată şi vând firmelor care sunt obligate să cumpere produse pe care le cumpăr de la Metro şi după aceea le vând mai departe. Sunt tot felul de păcăleli de acest tip care în cadrul legal se sancţionează cu amendă, dacă le descoperă cineva vreodată", a mai spus Dragoş Pîslaru.
Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a participat luni la o dezbatere organizată de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi (ANPD) şi cancelaria prim-ministrului referitoare la provocările din domeniul dizabilităţii.
Scopul dezbaterii este de a facilita dialogul între factorii decidenţi, instituţiile publice, persoanele cu dizabilităţi, mediul privat şi neguvernamental asupra provocărilor din domeniul dizabilităţii şi identificării oportunităţilor şi soluţiilor de rezolvare a acestora. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.