Cluj-Napoca, 28 nov /Agerpres/ - Consilierii locali ai municipiului Cluj-Napoca au votat, luni, în unanimitate, acordarea titlului de cetăţean de onoare, post-mortem, aviatoarei române Smaranda Brăescu care şi-a găsit, în primii ani ai comunismului, un refugiu în acest oraş, sub un nume fals.

Celebra aviatoare care a făcut parte din Escadrila Albă, care a activat pe frontul de Est, a fost prima femeie paraşutist cu brevet din România, campioană europeană la paraşutism în 1931 şi campioană mondială în 1932, cu recordul de 7.200 de metri, obţinut la Sacramento, în SUA.

Smaranda Brăescu este înmormântată la Cluj.

Potrivit referatului care a însoţit proiectul de acordare a titlului de cetăţean de onoare al oraşului, Smaranda Brăescu s-a născut în data de 21 mai 1897, la Hănţeşti, în judeţul Galaţi, într-o familie cu nouă copii. În 1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din Bucureşti, secţia Artă Decorativă şi Ceramică. În ziua de 5 iulie 1928 a executat primul salt cu paraşuta, de la înălţimea de 6000 de metri.

Câţiva ani mai târziu, în 2 octombrie 1931 a câştigat titlul european la paraşutism, în urma unui salt de la înălţimea de 6.000 de metri, depăşind recordul american de 5.384 de metri. În urma acestui succes a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică - clasa Crucea de Aur.

Proprietară a două avioane, un biplan de tip Pevuez şi un bimotor de tip Milles Hawk, cel de-al doilea, în 1932, a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore şi 10 minute, străbătând distanţa de 1.100 km, între Roma şi Tripoli. În acelaşi an, la 19 mai, devine campioană mondială la paraşutism, în urma unui salt realizat cu o paraşută de construcţie românească, de la înălţimea de 7.400 de metri, cu durata de 25 de minute, acest record fiind depăşit, cu doar câţia metri, abia peste 20 de ani. Recordul său a fost omologat de aeroclubul din Washington. Recordul precedent, deţinut de un american, fusese de 7.233 metri.

În timpul războiului, Smaranda Brăescu a fost activă ca pilot în celebra Escadrilă Albă, formată din avioane sanitare.

'Semnatară, alături de alte 11 personalităţi din România, a unui memoriu prin care se semnala falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, document care a fost înaintat Comisiei Aliate de Control, mai precis delegatului american, care l-a predat celui sovietic, a fost condamnată de comunişti la închisoare. Se va ascunde de Securitate şi de organele de ocupaţie sovietice în judeţele Bacău şi Iaşi, sub numele de Maria Matei', se arată în referatul care însoţeşte proiectul de HCL.

Din 1947, s-a refugiat într-o mănăstire de măicuţe greco-catolică de la Jucu, judeţul Cluj, sub numele de Maria Popescu. În toamna anului 1947, grav bolnavă, este internată la clinica condusă de cunoscutul medic clujean Iuliu Haţieganu. În 2 februarie 1948, a fost înmormântată în secret datorită demersurilor renumitului medic, care a fost la rândul său o personalitate - a fost un medic inovator, rector al universităţii din Cluj şi întemeietor al unui parc sportiv, pe care l-a construit în oraş cu banii săi, pentru ca tinerii să aibă unde să facă sport.

Potrivit cercetărilor profesorului Neculai Staicu, mormântul ei se află în Cimitirul Central din Cluj-Napoca, unde a fost îngropată sub numele de Maria Popescu, însă poziţia respectivă a fost concesionată în 1970 unei alt persoane.

'Deci eroina nu are în prezent o cruce la cap, însă amintirea ei nu a pierit, fiind inclusă într-un Top 60 al femeilor care au schimbat lumea, ar o stradă din Bucureşti a fost denumită în memoria sa', se mai spune în referat.

Iniţiativa acordării acestui titlu a fost înaintată primăriei Cluj-Napoca de Asociaţia Română pentru Propagandă şi Istoria Aeronauticii Cluj. AGERPRES/(AS - autor: Elena Stanciu, editor: Diana Dumitru)