Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Iaşi, 14 oct /Agerpres/ - Câteva mii de credincioşi ortodocşi şi chiar catolici, veniţi la Iaşi din toată ţara şi din străinătate pentru a lua parte la prăznuirea Sfintei Cuvioase Parascheva, ascultă vineri dimineaţă slujba Sfintei Liturghii prin intermediul difuzoarelor montate pe stâlpii de electricitate de pe străzile auxiliare Mitropoliei sau prin intermediul unor ecrane panoramice amplasate în Curtea Catedralei mitropolitane.

Majoritatea celor care ascultă slujba Sfintei Liturghii au stat peste noapte, în frig, temperatura fiind de 4 grade Celsius, la un rând de aproximativ doi kilometri pentru a se închina şi ruga la raclele în care se află moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva şi Sfântului Neofit Zăvorâtul.

Slujba Sfintei Liturghii de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva este oficiată pe o scenă special amenajată la intrarea în curtea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, de un sobor de preoţi conduşi de Teofan, mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

În fiecare an, în preajma zilei de 14 octombrie, când se sărbătoreşte hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, oraşul Iaşi devine cel mai mare centru de pelerinaj din ţară şi unul dintre cele mai mari din Europa. La moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, dar şi la cele ale sfinţilor aduşi în pelerinaj special cu această ocazie, vin să se închine atât ortodocşi, cât şi romano-catolici din ţară şi străinătate.

Sfânta Cuvioasă Parascheva, numită în popor Sfânta Vineri, este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei. Ea s-a născut în prima jumătate a secolului al XI-lea în Epivat (azi Boiados) în Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol.

Un frate al ei s-a călugărit sub numele de Eftimie şi, de-a lungul anilor, a fost ales episcop în localitatea Madite. Ea a plecat de acasă de mică, oprindu-se la Constantinopol, după care s-a stabilit timp de cinci ani la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea. De aici a plecat spre Ţara Sfântă, la Ierusalim. Ea a intrat la o mănăstire în Iordan, unde s-a dedicat postului şi rugăciunii. Parascheva a murit la vârsta de 27 de ani, la Epivat. După ce a fost iniţial îngropată, trupul său a fost dezgropat şi aşezat în Biserica Sfinţii Apostoli din Epivat, unde a stat 200 de ani.

Evenimentele politice care au avut loc în secolele următoare au făcut ca moaştele să fie strămutate în mai multe locuri. În anul 1235, ele au fost depuse la Biserica Maica Domnului din Târnovo, capitala imperiului romano-bulgar, unde au rămas timp de 160 de ani, până când turcii au cucerit părţi însemnate din Peninsula Balcanică. Astfel, moaştele Cuvioasei Parascheva au fost mutate la Belgrad, unde au rămas până în anul 1521, când turcii au cucerit şi acest oraş. Moaştele au fost duse la Constantinopol după ce au fost solicitate de patriarhul ecumenic Ieremia I sultanului, care a acceptat să i le dea în schimbul unor daruri. După 120 de ani, în anul 1641, moaştele Paraschevei au ajuns în Moldova în semn de recunoştinţă faţă de domnitorul Vasile Lupu, care a plătit toate datoriile Patriarhiei ecumenice din Constantinopol.

Pe 13 iunie 1641, moaştele au fost aşezate în Biserica mănăstirii "Sfinţii Trei Ierarhi", unde au rămas depuse până în anul 1884, când au început lucrările de restaurare a sfântului lăcaş, fiind mutate în paraclisul mănăstirii. Moaştele au fost duse în noua Catedrală Mitropolitană după ce, în seara zilei de 26 decembrie 1888, clădirea a fost cuprinsă de flăcări declanşate de o lumânare rămasă aprinsă lângă raclă. Potrivit scrierilor de la acea vreme, focul a ars mocnit toată noaptea, totul fiind prefăcut în scrum. Singurele neatinse de sinistru au fost moaştele Cuvioasei.

Sfânta Cuvioasa Parascheva a fost canonizată în şedinţa din 28 februarie 1950 a Sfântului Sinod al BOR. AGERPRES / (AS - autor: Daniela Malache, editor: Marius Frăţilă)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.