COD GALBEN: 05-07-2020 ora 10 Intre 05 iulie, orele 12 se va semnala disconfort termicZone afectate COD PORTOCALIU: 05-07-2020 ora 10 Intre 05 iulie, ora 12:00 – 05 iulie, ora 23:00Fenomene vizate se va semnala 05 iulie, ora 12:00 – 05 iulie, ora 23:00Fenomene vizate

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 27 sep /Agerpres/ - Sărăcia, având consecinţă abandonul şcolar, discriminarea, agresivitatea, scăderea numărului vaccinărilor, lipsa unei instituţii specializate - Avocatul Copilului sunt principalele motive de îngrijorare semnalate de organizaţia Salvaţi Copiii în Raportul Alternativ Periodic, care va fi prezentat Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului, în 3 octombrie, la Geneva.

Potrivit unui comunicat transmis, marţi, AGERPRES, Salvaţi Copiii România a monitorizat, pe parcursul a şapte ani (2008 - 2015), mai mulţi indicatori, printre aceştia fiind "sărăcia, cu una dintre cele mai perfide consecinţe ale ei, abandonul şcolar, rata ridicată a mortalităţii infantile, în principal determinată de cauze prevenibile şi afecţiuni tratabile în condiţiile unui sistem medical funcţional, scăderea ratei vaccinărilor, care atrage după sine revenirea unor boli eradicate sau cu incidenţă scăzută, stigmatizarea şi discriminarea copiilor în comunitate şi şcoală, pe criterii economice, de etnie, de sănătate, cultura agresivităţii ca metodă de educaţie".

Astfel, din raport reiese că mai mult de jumătate dintre copiii din România (52,2%) trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, media în statele membre ale UE fiind de 28%, iar insuficienţa resurselor alocate pentru educaţie, sănătate şi protecţie socială adânceşte vulnerabilitatea copiilor din zonele defavorizate.

Din analiza bugetului copiilor pe educaţie, protecţie socială şi sănătate, rezultă că în ansamblul cheltuielilor realizate de stat pentru cele trei domenii România cheltuieşte, deseori, unele dintre cele mai mici procente din PIB, în comparaţie cu statele membre UE. "În cazul celor trei domenii cheie pentru copii, cheltuielile au ajuns să fie şi cu peste 41% mai mici decât mediile europene", susţine Salvaţi Copiii.

În privinţa accesului la educaţie, raportul arată că aproape 366.000 de copii cu vârsta între 3 şi 17 ani nu urmau nicio formă de învăţământ (preşcolar, primar, gimnazial, liceal sau profesional), în anul 2013, iar, potrivit Eurostat, la sfârşitul anului şcolar 2014 - 2015, rata părăsirii timpurii a şcolii a crescut cu 1,8% în numai 2 ani, de la 17,3% (2012 - 2013) la 19,1%.

Potrivit studiului, copiii romi se confruntă cu o vulnerabilitate deosebită şi sub aspectul participării la educaţie.

"Doar 42% dintre copiii romi (6-15 ani) au mers la grădiniţă, în comparaţie cu 87% dintre copiii de alte etnii şi care trăiesc în acelaşi mediu. Procentul copiilor cu vârsta învăţământului obligatoriu care nu merg la şcoală este de 22% în cazul copiilor romi şi de 6% în cazul copiilor de alte etnii", potrivit Salvaţi Copiii.

În raport se susţine, totodată, că participarea copiilor la învăţământul public, considerat a fi gratuit, implică anumite costuri considerabile care trebuie acoperite de familie, cu toate că legea interzice acest lucru, analiza Salvaţi Copiii indicând că un cost total mediu alocat per copil este de 1.490 lei, iar per familie este de 1.954 lei, având în vedere şi familiile cu mai mult de un copil şcolar.

Raportul a identificat ca fiind o problemă majoră şi faptul că România nu are o instituţie independentă specializată care să preia atribuţiile menţionate de Comitetul ONU, de tipul Avocatul Copilului.

"În 2015, s-au înregistrat în total 12.164 de petiţii, din care doar 103 petiţii făceau referire la drepturile copilului şi ale familiei, ceea ce înseamnă, din punct de vedere al timpului alocat, o rată de două petiţii pe săptămână într-o ţară în care aproape 1,7 milioane de copii trăiesc în sărăcie, iar peste 350.000 de copii (3-17 ani) nu erau cuprinşi, la începutul anului şcolar 2014, în sistemul de învăţământ. Deşi atât societatea civilă, cât şi Comitetul ONU au subliniat importanţa unui Avocat al Copilului specializat, Parlamentul a respins, în 2009, 2012 şi 2015, propuneri de lege care vizau înfiinţarea acestei instituţii", precizează sursa citată.

Potrivit raportului, copiii cu probleme de sănătate mintală sunt discriminaţi atât de colegi, cât şi de profesori şi se constată absenţa incluziunii copiilor cu dizabilităţi, existând numeroase cazuri de discriminare şi segregare bazate pe rezultate şcolare şi comportament.

O altă concluzie a raportului este că "stigmatizarea şi discriminarea copiilor care se identifică LGBT este larg răspândită atât în mediul şcolar, în familie, cât şi în comunitate".

Referitor la mortalitatea infantilă, fenomenul este constant mai grav în mediul rural, motivele ţinând, în principal, de accesul mai redus la servicii medicale, de distanţa mare până la localităţile unde astfel de servicii pot fi accesate, de nivelul scăzut de educaţie a mamei şi de veniturile reduse ale gospodăriei, se arată în raportul Salvaţi Copiii.

"În ceea ce priveşte decesele copiilor mai mici de cinci ani, este îngrijorător faptul că aproape jumătate dintre acestea (48%) au cauze evitabile. Astfel, în anul 2013, principalele cauze de deces pentru această grupă de vârstă (1-4 ani) au fost bolile aparatului respirator (23,5%), urmate de leziuni traumatice şi cauze externe (21,4%)", potrivit Salvaţi Copiii.

Din analiza Salvaţi Copiii reiese şi că, deşi interzise prin lege, abuzul şi neglijarea continuă să fie fenomene prezente în viaţa copiilor din România, adăugându-se că un procent de 63% dintre copii spun că au fost bătuţi acasă de către părinţi, în timp ce 20% dintre părinţi consideră încă pedepsele fizice drept un mijloc de educare a copiilor.

Salvaţi Copiii România îşi exprimă îngrijorarea şi asupra fenomenului impunităţii în cazuri de violenţă asupra copiilor. "Agresorii care răspund penal sunt mai degrabă excepţia decât regula în cazul violenţei fizice, unde datele ne arată că numai între 5% şi 11% dintre agresori ajung în faţa justiţiei", se spune în raport.

Date îngrijorătoare apar legate şi de fenomenul de bullying în şcoli. "Astfel 73% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situaţii de bullying, în şcoala lor. (...) Din păcate, şcolile nu au o abordare comună în cazurile de bullying; unii profesori sunt mai implicaţi în stoparea comportamentului violent, în timp ce alţii rămân pasivi. Unii copii au menţionat că există situaţii când unii profesori încurajează bullying-ul sau pe agresori (umilind în mod constant unii copii)", se menţionează în raport.

În privinţa minorilor rămaşi singuri acasă, datele colectate de Salvaţi Copiii de la inspectoratele şcolare pentru finalul anului 2015 au relevat un număr mult mai mare de copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate - 212.352 -, decât cel înregistrat în evidenţele serviciilor publice de asistenţă socială - 85.194.

Raportul arată şi faptul că deşi, în perioada 2009 - 2016, au avut loc o serie de modificări legislative în reglementarea regimului adopţiilor în vederea creşterii numărului de copii declaraţi adoptabili şi a scăderii duratei procedurii de adopţie, o evaluare de impact a acestor măsuri nu a fost realizată până în acest moment.

Analiza Salvaţi Copiii indică şi o scădere a ratei vaccinărilor şi a accesului la servicii medicale, mai ales pentru copiii din mediul rural şi a celor de etnie romă.

"În ultimii ani, se înregistrează o scădere a acoperirii vaccinale cu vaccinurile cuprinse în calendarul naţional de vaccinare, concomitent cu apariţia unui număr mare de cazuri de boli prevenibile prin vaccinare. Pe lângă unele sincope recente în aprovizionarea cu anumite tipuri de vaccinuri, cauze importante de vaccinare incompletă a copiilor sunt şi neprezentarea şi refuzul vaccinării. Rezistenţa sau indiferenţa la vaccinare a unor părinţi denotă, printre altele, şi faptul că lipsesc intervenţiile şi serviciile specializate care să promoveze vaccinarea", se arată în raport.

Salvaţi Copiii precizează că Raportul Alternativ reflectă opiniile şi recomandările sintetizate în urma a două evenimente de consultare desfăşurate la începutul anului 2016: o consultare de patru zile cu 48 de copii din Bucureşti şi 10 judeţe ale ţării, urmată de o consultare cu reprezentanţi ai 16 organizaţii neguvernamentale active în domenii specifice ale drepturilor copilului.

De asemenea, se menţionează că studiile Salvaţi Copiii avute în vedere la redactare raportului au la bază participarea şi opiniile a peste 7.700 de copii, 6.612 părinţi şi 790 de specialişti din rândul autorităţilor şi societăţii civile. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Florea, editor: Georgiana Tănăsescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.