COD GALBEN: 28-01-2020 ora 10 Intre 28 ianuarie, ora 20:00 - 29 ianuarie, ora 18:00Fenomene vizate și zone afectate COD GALBEN: 28-01-2020 ora 23 Intre 23:00 si 02:00 se va semnala intensificări ale vântului cu viteze de 55-60 km/h in Județul Arad, Județul Bihor, Județul Timiş; COD PORTOCALIU: 28-01-2020 ora 23 Intre 23:00 si 05:00 se va semnala ninsoare moderată cantitativ și intensificări ale vântului, cu viteze la rafală de peste 110...120 km/h, viscolind şi spulberând zăpada, determinând scăderea vizibilităţii in Județul Cluj;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Cluj-Napoca, 30 aug /Agerpres/ - Reprezentanţii asociaţiei ANIALMG din Cluj-Napoca fac demersuri pentru a stabili un limbaj al semnelor care să fie unitar la nivelul ţării şi să contribuie, astfel, la eliminarea acelor elemente care pot 'bruia' comunicarea cu persoanele care au deficienţe de auz.

Aceştia au explicat că se înregistrează multe cazuri în care persoanele surde ajung să aibă diferite probleme, inclusiv juridice din cauza unei comunicări deficitare.

Ideile şi soluţiile pe care reprezentanţii asociaţiei clujene le vor formula ar urma să fie incluse într-un proiect de lege care va fi înaintat Parlamentului.

Gelu Bogdan, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Interpreţilor Autorizaţi în Limbaj Mimico-Gestual (ANIALMG), este surd din naştere dar a avut norocul să se nască într-o familie educată, care l-a ajutat să depăşească barierele impuse de deficienţa sa şi să acumuleze cunoştinţele necesare.

El a explicat că majoritatea copiilor surzi vin la şcoală, în clasa I, cu un bagaj de cunoştinţe care poate fi inegal, precum şi cu un limbaj al semnelor care poate să difere, în funcţie de ce a a învăţat fiecare acasă, cu părinţii. La fel, fiecare şcoală are stilul ei propriu în care învaţă limbajul semnelor. 'Limbajele sunt diferite, sunt ca dialectele', glumeşte Gelu Bogdan.

O altă problemă pe care o au persoanele surde este faptul că cele mai multe dintre ele nu deţin în limbajul lor acele concepte pe care noi le numim abstracte. Ei comunică prin propoziţii scurte, simple, care cel mai des se referă la o acţiune concretă. Cei mai educaţi dintre ei folosesc şi cuvinte mai complicate, dar acesta nu este un lucru obişnuit în comunitatea persoanelor cu deficienţe de auz.

'Sunt foarte multe cuvinte care nu au corespondent în limbajul mimico-gestual. Folosim anumite semne pentru o întreagă familie de cuvinte sau pentru cuvinte din acelaşi domeniu - profesor şi educaţie pot avea acelaşi semn, de exemplu. Ceea ce folosim noi este o limbă de rutină, nu există un limbaj elevat. Se exprimă în general acţiuni simple', a explicat Bogdan.

Fiica lui, Silvia, care este interpret autorizat şi care este o persoană fără deficienţe de auz, explică la rândul ei faptul că, deşi s-a găsit o modalitate de a transmite, prin limbajul semnelor, şi cele mai complicate cuvinte, pentru cei mai mulţi surzi ele nu înseamnă mare lucru. Iar acesta este motivul pentru care mulţi dintre ei nu pot fi apăraţi în instanţă sau nu pot fi trataţi la medic decât cu mare greutate.

'Nu există semne pentru anumite cuvinte, dar se 'scriu' cu degetele. Este însă dificil pentru că ei nu cunosc noţiunea. Am avut destul de multe cazuri în care am am fost noi doi la poliţie, eu cu tata. Era un băiat surd de etnie romă care nu ştia semne deloc. Avea deficienţe de auz şi nici nu făcuse şcoală. Era reţinut pentru furt. (...) Am încercat să îi explicăm prin toate metodele existente de ce este acuzat. Trebuia să aflăm întâi care era nivelul lui de cunoştinţe şi să transmitem apoi poliţiştilor ce avea el de spus. Şi în tot acest timp trebuia să ne asigurăm că totul este corect', a spus Silvia.

Ea a explicat că a avut şi un alt caz, al unei persoane surde care trebuie să suporte o operaţie şi se simţea foarte rău.

'Faptul că nu înţelegea ce i se întâmplă, că nu deţinea conceptele şi noţiunile necesare pentru a i se explica că nu va muri şi că totul va fi bine a făcut lucrurile extrem de dificile. Pur şi simplu a intrat în panică, nu puteam să comunicăm cu el', a mai spus Silvia, care de profesie este medic.

Fiind şi interpret autorizat, Silvia a explicat că acele diferenţe de limbaj pe care persoanele surde le au nu îi încurcă atât la comunicarea între ei, cât cu ceilalţi şi asta deoarece pentru interpret, care este de obicei o persoană auzitoare, poate fi derutant.

'Persoanele cu deficienţe de auz se înţeleg chiar şi când există diferenţe între semne. O persoană cu deficienţe de auz se poate înţelege cu alte persoane ca el indiferent dacă provin din ţări diferite. Dar pentru interpreţi este dificil. Persoanele care nu aud extrag informaţiile din mai multe surse - citesc pe buze, din atitudine, din limbajul semnelor, din mimică. Dar interpreţii nu sunt atât de familiarizaţi cu aceste metode ca persoanele surde. Există riscuri foarte mari. Au existat în Cluj cazuri de oameni, persoane surde, care şi-au pierdut apartamentele pentru că au semnat hârtii pe informaţii pe care le-au înţeles greşit, pe informaţii transmise incomplet', a mai povestit Silvia Bogdan.

În cazul în care limbajul semnelor va fi uniformizat la nivelul întregii ţări, ar fi posibilă o acumulare mai mare de noţiuni abstracte sau de cunoştinţe vitale pentru orice om, dar pe care surzii le învaţă mult mai greu, din cauza condiţiei lor.

În acest sens, ANIALMG doreşte şi crearea unui centru de cercetare, care să ajute la crearea unui limbaj al semnelor unitar precum şi la elaborarea unei programe şcolare.

Până în prezent, două website-uri dedicate persoanelor surdo-mute din România, care îi ajută să acumuleze informaţii utile în viaţa de zi cu zi, dar şi cuvinte şi concepte noi, au fost create de ANIALMG. Cu ajutorul acestor site-uri care prezintă şi explică noţiuni şi concepte şi cu ajutorul imaginilor, persoanele deficiente de auz îşi pot îmbogăţi cunoaşterea despre viaţă.

Potrivit unui draft al propunerii legislative a echipei ANIALMG, fiecare persoană surdă are dreptul la cel puţin 120 de ore de interpretare pe an, cum se procedează şi în alte state din lume. Aceste ore ar trebui subvenţionate de stat şi ar putea fi folosite de persoanele surde pentru a rezolva anumite probleme în relaţia cu autorităţile sau alte instituţii. Reprezentanţii ANIALMG se gândesc chiar ca interpreţii să fie împărţiţi pe domenii - probleme legale, de administraţie, sănătate etc., pentru a exista un mai mare control asupra transmiterii informaţiei.

ANIALMG a fost înfiinţată în 2008 şi de atunci a derulat mai multe proiecte dedicate persoanelor cu deficienţe de auz, printre care şi crearea primului dicţionar de limbaj mimico-gestual online din România. AGERPRES/(A - autor: Elena Stanciu, editor: Diana Dumitru)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.