Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Izvoru Mureşului, 15 aug/Agerpres/- Reprezentanţii românilor din Valea Timocului, Serbia, au criticat luni seara, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, faptul că statul român nu sprijină această comunitate, care nu are şcoli, biserici sau mass media în limba română, şi au susţinut că diplomaţii români din Serbia creează doar probleme celor pe care ar trebui să-i sprijine.

Vicepreşedintele Asociaţiei pentru Cultura Românilor/Vlahilor din Serbia-Ariadne Filum, Predrag Balaşevici, a vorbit despre faptul că românii din din Valea Timocului (Serbia) nu au şcoli, biserici sau mass media în limba română, nefiind 'niciodată' susţinuţi de statul român, iar diplomaţii români din Serbia le fac 'mari probleme'.

'Eu de doi ani de zile atrag atenţia asupra acestor diplomaţi, care ne-au făcut mari probleme şi am încercat prin vocea noastră de acolo şi prin apelul nostru să-i luaţi acasă. Vă rog, luaţi-i acasă din Serbia, pentru că aceşti oameni ne-au făcut mult rău nouă şi au făcut mult rău şi României pentru că vin şi vorbesc împotriva Bisericii Ortodoxe Române, împotriva părintelui Boian Alexandrovici, care a făcut mari sacrificii ca să se ţină slujba în română în Timoc (...) Aceşti oameni nu mai trebuie să fie la posturile la care sunt acolo', a afirmat Pedrag Balasevici.

Acesta a spus că s-a ajuns la situaţia în care românii din Valea Timocului şi-au pierdut speranţa că situaţia lor se poate îmbunătăţi, întrucât toţi oficialii români care i-au vizitat, 'preşedinţi, premieri şi miniştri, au venit cu mari promisiuni, dar nu s-a făcut nimic'.

'Noi suntem astăzi singuri lăsaţi, suntem lăsaţi de România. Noi nu mai sperăm nimic. Noi am venit astăzi aici să vă spunem cum sunt lucrurile, dar sincer să vă spun eu nu mai sper nimic. Nu mai aştept nimic din partea României. (...) Timpul trece foarte repede. Noi, românii, fără şcoli în Timoc, fără Biserică Ortodoxă Română, noi nu putem să rezistăm să ne păstrăm limba, cultura, identitatea noastră de acolo. Cum am reuşit să o păstrăm sute de ani, asta este un miracol şi este poate ciudat pentru unii. Dar astăzi, în globalizarea asta în care suntem, în era limbii engleze, având în vedere că tinerii pleacă din Serbia, unde se trăieşte foarte greu, există un foarte mare pericol şi poate nu atât de curând, dar într-o perioadă mai lungă nu ştiu dacă o să mai vorbim despre românii din Timoc', a mai spus reprezentantul românilor din Valea Timocului.

El a mai adăugat că de mulţi ani organizaţiile nonguvernamentale din Serbia de răsărit nu sunt finanţate de statul român, fiind preferate 'organizaţii controlate de Securitatea sârbă'.

'Sunt finanţate organizaţii care sunt făcute de Securitatea sârbă. Sunt sprijinite asociaţii cu bani grei din România, din bugetul României, care nu dau rezultate şi chiar dimpotrivă aceste organizaţii sunt controlate de securitatea sârbă', a susţinut Predrag Balaşevici.

Acesta a mai spus că autorităţile statului român ar fi putut să condiţioneze sprijinirea aderării Serbiei la Uniunea Europenă de respectarea drepturilor românilor din Valea Timocului, dar acest lucru nu se întâmplă.

'Eu nu am văzut nici un demnitar român să vorbească ceva despre drepturile românilor din Serbia şi să spună noi nu putem să fim de acord să se deschidă capitolele 23, 24 (nr: de aderare la UE), unde este vorba despre justiţie şi drepturile omului şi ale minorităţilor, până nu vedem concret că Serbia îşi schimbă poziţia şi atitudinea faţă de românii, de vlahii din Timoc. Eu nu am văzut asta. Am văzut doar că România este de acord, cum este de acord de fiecare dată în sprijinirea Serbiei în drumul ei spre UE. Da, noi românii din Serbia dorim ca Serbia să intră în UE, dar dorim să intrăm şi noi cu drepturile noastre elementare, să avem şcoală în limba română, să avem slujbă în limba română şi să avem mass-media', a mai spus Predrag Balaşevici.

Potrivit datelor furnizate de asociaţiile româneşti din Timoc, îm zonă trăiesc aproximativ 300.000 de români/vlahi, care nu au şcoli şi presă în limba română şi nu au dreptul de a-şi construi biserici. AGERPRES (A-AS-autor: Gina Ştefan, editor: Mihai Simionescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.