Bucureşti, 11 aug /Agerpres/ - Departamentul de Stat al SUA a publicat miercuri raportul anual pe 2015 privind libertatea religioasă în lume, care conţine şi rapoarte pe ţări. Raportul este disponibil pe site-ul de internet al departamentului.

În raportul privind România, accesibil la adresa http://www.state.gov/j/drl/rls/irf/religiousfreedom/index.htm?year=2015&dlid=256233, se menţionează că atât constituţia, cât şi legile garantează libertatea religiei şi includ prevederi privind protecţia minorităţilor religioase. Legile asigură grupărilor religioase sprijinul statului şi acces în armată, spitale, aziluri de bătrâni, penitenciare şi orfelinate.

Grupurile trebuie să se înscrie într-un sistem cu trei categorii pentru a primi beneficii. Restricţiile impuse de guvern au împiedicate anumite grupuri să obţină recunoaşterea oficială, iar alte grupuri nu au obţinut retrocedarea proprietăţilor confiscate între 1940 şi 1989. În special Biserica Greco-catolică a afirmat că nu a putut intra în posesia multor biserici ale sale, deoarece autorităţile nu au executat anumite sentinţe judecătoreşti.

Departamentul de Stat notează că s-au raportat încercări ale autorităţilor locale, adesea sub influenţa clerului ortodox, de a îngreuna accesul în cimitire al grupurilor religioase neortodoxe. Unii politicieni au criticat decizia de a se permite construcţia unei moschei. Presa a relatat despre presiuni ale Bisericii Ortodoxe asupra autorităţilor şcolare pentru a ca acestea să solicite ore de educaţie religioasă ortodoxă pentru toţi elevii.

Guvernul a continuat să implementeze recomandările Comisiei Internaţionale privind Holocaustul în România şi a extins educaţia despre Holocaust în programa şcolară. În decembrie 2015, Curtea Constituţională a respins noua legislaţie care dădea prioritate litigiilor privind proprietatea iniţiate de supravieţuitorii Holocaustului şi facilita restituirea proprietăţilor, printre altele şi datorită unei contestaţii formulate de preşedintele ţării privind alte articole din legislaţie, fără legătură cu această chestiune.
Guvernul continua să încerce reintroducerea măsurii.

În 2015 s-au produs incidente antisemite, inclusiv profanări de sinagogi, negarea holocaustului şi evenimente de comemorare a liderilor pro-nazişti din Mişcarea Legionară.

Membri ai unor grupuri religioase minoritare, inclusiv Biserica Greco-catolică şi Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea, au raportat cazuri de preoţi ortodocşi care au interzis înmormântările neortodoxe în cimitire publice aparţinând cultului ortodox.

Au existat numeroase relatări în presă despre acte de vandalism împotriva amplasamentului unei viitoare moschei, inclusiv îngroparea de porci congelaţi, aducerea unor purcei la păscut şi amplasarea de cruci pe terenul moscheii.

Grupuri religioase minoritare au afirmat că presa a relatat în repetate rânduri despre afilierea religioasă a criminalilor din minorităţi religioase.

Oficialităţi ale ambasadei americane la Bucureşti au continuat să îşi exprime îngrijorarea faţă de guvern, în privinţa ritmului lent al retrocedării proprietăţilor religioase şi au reafirmat importanţa recunoaşterii depline a Holocaustului şi a ameliorării educaţiei privind Holocaustul. Reprezentanţi ai ambasadei şi ai Departamentului de Stat s-au întâlnit cu lideri ai Bisericii Greco-catolice pentru a discuta relaţiile între ortodocşi şi greco-catolici şi incidentele de discriminare. Alături de lideri ai comunităţii şi organizaţii evreieşti, ambasada a sprijinit eforturile de combatere a antisemitismului. Reprezentanţii ambasadei au participat la evenimente de promovare a toleranţei religioase sprijinite de comunităţi musulmane, încheie rezumatul documentului despre România, disponibil integral la adresa de internet menţionată.

Site-ul Departamentului de Stat permite structurarea informaţiei din raport şi pe probleme, în toate ţările monitorizate. AGERPRES/(AS - editor: Marius Hosu)