Bucureşti, 23 apr /Agerpres/ - Consorţiul format din cele 14 companii care lucrează de cinci ani pentru Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) nu are, în prezent, un interlocutor mandatat legal pentru luarea deciziilor şi nici o echipă care să coordoneze proiectul din partea Primăriei Capitalei, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES managerul proiectului, Adrian Ilie, administrator şi acţionar Synergetics Corporation SRL.

El a explicat că situaţia generează "riscuri enorme" pentru obţinerea fondurilor şi performanţa Programului Operaţional Regional în regiunea Bucureşti-Ilfov.

Adrian Ilie a atras atenţia asupra faptului că Palatul Voievodal Curtea Veche prezintă un risc iminent de prăbuşire, necesitând intervenţii de urgenţă, iar acest lucru a fost semnalat Direcţiei Generale de Dezvoltare Urbană prin notificări repetate. El spune că cea mai mare parte a investiţiilor propuse prin PIDU vizează regenerarea şi revitalizarea spaţiilor publice din centrul Bucureştiului şi reconfigurarea a 23 de străzi secundare din această zonă, astfel încât să devină accesibile pentru biciclişti şi pietoni. De asemenea, a vorbit despre spaţiile verzi suplimentare care urmează să fie amenajate şi despre traseul prioritar pietonal şi pentru biciclişti, a remarcat lipsa de conectivitate care există între principalele atracţii din zona centrală, apreciind că Palatul Parlamentului, imobilul cel mai cunoscut din Bucureşti "stă izolat ca o citadelă a însingurării".

Cele şase proiecte de hotărâre care vizează planuri de urbanism pentru zone din centrul Capitalei au fost adoptate, pe 26 ianuarie, de Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după ce la finele anului trecut fuseseră respinse. PIDU a fost reintrodus pe ordinea de zi a şedinţei CGMB, la propunerea primarului general interimar Răzvan Sava, care a făcut un apel la consilieri pentru adoptarea proiectului.


AGERPRES: Una dintre cele mai mari nemulţumiri ale asociaţiilor de locatari afectate de proiect este tăierea a 500 de copaci. Pe de altă parte, proiectul propune o reducere a emisiilor de carbon, iar Gheorghe Pătraşcu, fostul arhitect-şef, a vorbit despre crearea a câteva mii de metri pătraţi de spaţii verzi. Unde vor fi aceste suprafeţe? Câţi copaci vor fi plantaţi în locul celor tăiaţi?

Adrian Ilie: Conceptul de planificare urbană integrată este un instrument european pentru promovarea investiţiilor în mediul urban, foarte bine fundamentat din punct de vedere legal şi procedural. Nu este un accident faptul că după 2007, în întreaga Europă a fost un reviriment al planificării urbane integrate, fapt confirmat prin Carta de la Leipzig în 2007 şi reînnoit prin Declaraţia de la Toledo în 2010, devenind în ultimii ani un standard de practică. Propriu-zis, abordarea de acest tip introduce noi principii în regenerarea urbană: crearea de oportunităţi egale pentru cartierele urbane şi pentru diferite grupuri sociale, mobilizarea coerentă a resurselor oraşului, susţinerea creativităţii şi inovaţiei, relevanţa proiectelor de investiţii în economia locală dar şi în percepţia locuitorilor. Astfel de planuri au fost şi sunt utilizate cu succes în Londra, Paris - Plaine Saint Denis, proiect care are un ciclu de implementare programat din 1985 până în 2020 şi care a avut un rol major în găzduirea Cupei Mondiale din 1998, în Rotterdam - South Bank, Porto Vivo în Portugalia, Barcelona sau Malmo.

Planificarea integrată aduce doar beneficii în cadrul comunităţii. PIDU "Zona Centrală Bucureşti" va obţine finanţare în principal din Axa prioritara 3 - Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon. Cea mai mare parte a investiţiilor propuse priveşte regenerarea şi revitalizarea spaţiilor publice din centrul Bucureştiului şi reconfigurarea a 23 de străzi secundare din aceasta zonă, astfel încât să devină accesibile pentru biciclişti şi pietoni. Condiţiile obţinerii finanţării impun plantări, amenajări la alte standarde de calitate, dar şi un impact cuantificabil în reducerea emisiei de CO2 prin încurajarea şi facilitarea tuturor tipurilor de mobilitate.

Din reamenajarea spaţiului public suplimentarea spaţiului verde va fi de 3.500 mp, iar alţi 1.500 mp se vor obţine pe traseul pietonal. De asemenea, 450 mp în zona Sala Palatului, 1.250 mp în zona Mihai Vodă, 1.000 mp în plus în Piaţa Constituţiei şi Bd. Unirii, 550 mp în vecinătatea bisericii Domniţa Bălaşa. Referitor la arbori, în zona de intervenţie a proiectelor, se plantează 870 de arbori, dintre care 218 în proximitatea Curţii de Apel Bucureşti, 271 în zona Piaţa Constituţiei şi Bd. Unirii, 78 în zona Mihai Vodă, 245 pe traseul prioritar pietonal.

AGERPRES: S-a vorbit la momentul votării Planurilor Urbanistice Zonale în CGMB despre un traseu prioritar de biciclete şi pietonal, cu o lungime de peste nouă kilometri. Care va fi traseul? Vor exista diferenţe între acesta şi pistele pentru biciclişti, aşa cum le ştim, de prin alte părţi ale oraşului?

Adrian Ilie: Traseul prioritar pietonal şi pentru biciclişti este un circuit dus-întors, care porneşte de la Piaţa Romană şi ajunge la Piaţa de Flori. Acesta este primul tronson şi putem avea ca reper străzile Arthur Verona, Brezoianu, Pod Mihai-Vodă, Parcul Izvor, Uranus. Cel de-al doilea tronson, să-i spunem în sens invers, continuă de la Piaţa de Flori înapoi spre zona Lahovari, iar aici putem indica str. George Georgescu, Bd. Unirii, Podul Calicilor, Centrul Vechi , Eremia Grigorescu. Cu certitudine, de aceasta dată, au fost proiectate piste de biciclete aşa cum vedem în marile oraşe europene. Însă tipul de infrastructură ciclistică diferă în funcţie de străzi, de zonă, de constrângerile de trafic sau de spaţiu. Vor fi rute comune cu cele auto, piste care sunt rezervate în mod exclusiv pentru utilizarea bicicletei, piste pentru biciclete complet separate la care sunt utilizate bariere fizice şi sunt echipate cu semnale dedicate la intersecţii exclusiv pentru ciclişti, dar şi trasee care pot fi clasificate drept căi pentru biciclişti în cazul în care traversează parcuri - Parcul Izvor, zone de agrement - Centrul Vechi, Bd. Unirii, podurile propuse peste Dâmboviţa, Podul Mihai Vodă şi Podul Calicilor. Niciuna dintre aceste categorii nu are de a face cu ceea ce bucureştenii ştiu din experienţa de până acum, adică marcajul cu vopsea pe trotuare sau design-ul periculos vizibil pe Calea Victoriei. Pentru toate aceste patru tipuri de infrastructură pentru biciclişti s-au obţinut avizele Comisiei de circulaţie şi sunt îndeplinite standardele internaţionale de siguranţă. Faptul că vor fi finanţate din fonduri UE aduce un grad de siguranţă mai mare în privinţa implementării, în sensul că în faza construirii vor fi respectate proiectele tehnice întru totul de către constructori.

AGERPRES: Care este orizontul de timp al realizării proiectului? Câteva repere pentru paşii următori: votarea studiilor de fezabilitate, începerea efectivă a lucrărilor.

Adrian Ilie: O agendă firească ar fi următoarea: votarea indicatorilor tehnico-economici de către CGMB, elaborarea Cererilor de finanţare care vor fi trimise odată cu Studiile de Fezabilitate către Agenţia de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov, aprobarea proiectelor la nivel de AM POR şi demararea lucrărilor.

Implementarea întregului proiect trebuie să aibă în vedere că începerea lucrărilor pentru parcări este o condiţie fără de care nu se poate vorbi de traseele prioritar pietonale a căror realizare implică descurajarea parcajelor de suprafaţă pe străzile secundare din zona centrală. Ca să ofer câteva repere concrete, sunt de părere că este posibilă demararea lucrărilor în 2016 - 2017 pentru parcări şi pentru Palatul Voievodal Curtea Veche, Parcul Izvor, iar în 2017 pentru traseul prioritar pietonal, podurile peste Dâmboviţa şi toate celelalte spaţii publice, precum şi pentru alte tipuri de atracţii în Centrul Vechi cum sunt Muzeul Multiculturalismului, Curtea Meşteşugarilor. Toate acestea sunt posibile, realizabile, iar noi, consultanţii, am formulat un program bine alcătuit pentru municipalitate. Numai că, din data de 10 martie, derularea contractului este afectată de faptul că noul arhitect şef, Adrian Bold, nu a solicitat constituirea unei noi Unităţi de Implementare şi desemnarea unui manager de UIP în locul fostului arhitect şef, Gheorghe Pătraşcu. Aşadar, în acest moment, consorţiul format din cele 14 companii care lucrează de cinci ani pentru PIDU nu are un interlocutor mandatat legal pentru luarea deciziilor şi nici o echipă care să coordoneze proiectul din partea PMB, situaţie care generează riscuri enorme, în primul rând pentru obţinerea fondurilor şi performanţa Programului Operaţional Regional în regiunea Bucureşti-Ilfov. Efectele acestei situaţii vor avea un impact asupra implementării Planului de Mobilitate Durabilă, dar şi în ceea ce priveşte candidatura Bucureştiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Nu mai dezbat efectul asupra unui buget şi aşa lipsit de resurse pentru investiţii majore. Pentru că riscul reprezintă, finalmente, un potenţial prejudiciu de sute de milioane de euro, am notificat în mod repetat acest aspect, ridicând în cele din urma excepţia de neexecutare a serviciilor. Juridic înseamnă că PMB, din punctul nostru de vedere, nu îşi execută obligaţiile contractuale asumate.

AGERPRES: Proiectul propune peste 3.000 de locuri de parcare subterană şi încurajează modalităţile de transport durabile (pietonal, bicicleta, transport în comun), în acord cu modelul oraşelor vest-europene. Sunt bucureştenii pregătiţi pentru o asemenea schimbare, în contextul în care străzile sunt de multe ori tixite cu maşini, iar parcările subterane sunt utilizate sub capacitatea reală?

Adrian Ilie: Bucureştenii au o percepţie corectă asupra oraşului, dar mai ales asupra modului în care el funcţionează. Nu cred ca este cineva care "consumă" centrul Capitalei fără a observa câte neajunsuri sunt. Statisticile ne arată că doar 30% din populaţie se deplasează cu automobilul personal. Am convingerea că este pe deplin echitabil social să proiectezi infrastructura urbană pentru toate tipurile de deplasare, respectiv pentru persoanele cu dizabilităţi, pentru mersul pe jos, pentru biciclişti, pentru transportul în comun şi automobile. Centrul oraşului nu poate fi pus în valoare fără creşterea accesibilităţii şi fără spaţii publice de calitate, fără ca marile pieţe din zona centrală să devină landmark-uri, adică acele zone reper în metabolismul oraşului. Evident că toate acestea nu pot funcţiona fără reglementări în privinţa parcajelor de suprafaţă.

Bucureştenii aşteaptă proiecte serioase de la o municipalitate care să facă viziunea sa credibilă şi să o transpună în concret. Cu certitudine spun că mediul economic şi cel social şi-au definit nevoile mai bine iar aşteptările lor se se află cu mult în avans faţă de ceea ce PMB a fost în stare să le ofere până acum.
 
AGERPRES: Deşi au existat mai multe consultări cu asociaţiile de proprietari care ar urma să fie afectate de lucrări, acestea au ameninţat cu procese. Au existat din partea lor propuneri punctuale de modificare care să fie incluse în proiect?

Adrian Ilie: Problema asociaţiilor de locatari nu este una reală, de fond, ci arată de fapt dificultatea de a derula un proces autentic de consultare publică în România. Există atâta neîncredere în proiectele publice încât oamenii au ajuns să aleagă opţiunea de a nu se face nimic, mai degrabă decât de a se întreprinde ceva. De aici această atitudine de tip "not in my backyard", pentru că locuitorii au căpătat reflexul celui pe seama căruia se fac experimente nereuşite. Vă dau ca exemplu opiniile celor care locuiesc pe Bd. Unirii, care ne-au spus cu sinceritate că nu vor să vadă că şi zona lor va fi defrişată sau deteriorată estetic aşa cum s-a întâmplat cu investiţiile făcute de Primăria Sectorului 3 pe cealaltă parte a Bd-ului Unirii. Deşi le-am prezentat proiectele tehnice, tot nu am reuşit să îi convingem că vor fi respectate în implementare. Mai avem vreun argument, dacă deciziile administratorilor publici devin aprioric lipsite de legitimitate şi credibilitate?

AGERPRES: Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) a făcut, de asemenea, o serie de observaţii legate de plantarea unor arbori peste garaje subterane şi a invocat experienţa unor amenajări ale spaţiului public în alte zone ale Capitalei, care ulterior nu au fost întreţinute corespunzător. S-a ţinut cont de aceste observaţii?

Adrian Ilie: Observaţiile pe care le amintiţi sunt din perioada în care OAR nu analizase întreaga documentaţie a proiectului şi nu e culpa dumnealor. Planul Integrat nu a fost o prioritate a PMB până în 2015 şi din acest motiv este un instrument insuficient prezentat sau explicat, chiar şi din punct de vedere metodologic. În urma dialogului pe care l-am avut cu membri ai Ordinului, s-a ajuns la concluzia că acest demers al planificării integrate în zona centrală trebuie continuat, completat pe termen lung până când spaţiile publice vor căpăta altă înfăţişare în totalitate, iar patrimoniul construit va fi reabilitat şi pus în valoare. De asemenea, OAR va sprijini municipalitatea şi va promova ideea organizării de concursuri internaţionale de arhitectură pentru amplasamentele de referinţă din zona centrală şi nu numai. Am simţit că OAR, ca organizaţie profesională, îşi doreşte ridicarea standardelor în privinţa investiţiilor publice şi luarea în serios a asistenţei pe care arhitecţii o acordă beneficiarilor încă de la faza de idee de proiect. Personal, sunt de părere că ciclul de viaţă al unei construcţii este de cel puţin 50 de ani şi nu ne-am însuşit cultural ideea de a cuantifica impactul economic negativ în dezvoltarea locală al imobilelor inestetice sau al investiţiilor neinspirate. Aşadar, am primit cu bucurie această implicare responsabilă a OAR.
 
AGERPRES: În ce fel va fi încurajată revitalizarea spaţiilor comerciale libere de pe Bulevardul Unirii?

Adrian Ilie: Bulevardul Unirii a fost conceput ca o zonă de promenadă, ca o zonă comercială de lux. Chiar dacă acest lucru s-a întâmplat înainte de 1989, potenţialul său a rămas acelaşi şi astăzi. Problema acestei zone este lipsa de conectivitate cu partea de oraş aflată la nord de Dâmboviţa. Un alt aspect pe care l-am analizat este acela al Pieţei Constituţiei, care, deşi s-a funcţionalizat de la sine ca un loc dedicat concertelor nu a beneficiat de investiţii în acest sens, încât să devină un loc al socializării şi evenimentelor legat organic de Parcul Izvor, de Bulevard, de traseul spre Academie sau Piaţa de Flori. Din aceste motive traficul pietonal este inexistent şi, implicit, spaţiile comerciale neexploatate. Din aceeaşi perspectivă, Palatul Parlamentului, imobilul cel mai cunoscut din Bucureşti, stă izolat ca o citadelă a însingurării, fără a fi integrat în viaţa socială a oraşului, chiar dacă găzduieşte instituţii cu putere de simbol. Este prezent în viaţa publică doar asociat cu ceremonialul de stat, cu vechea idee a manipulării politice a calendarului, fără a-i fi exploatat adevăratul potenţial turistic. La fel şi cu Muzeul Naţional de Artă Contemporană.

Mai mult decât atât, în scurt timp vom avea Catedrala Mântuirii Neamului care nu poate fi prezentată separat din punct de vedere turistic de Palatul Parlamentului. O învecinare cu totul paradoxală, un spaţiu al comuniunii alăturat unuia al izolării, al monumentalismului lipsit de interacţiune publică. Din acest motiv nu îmi pot imagina votarea în plen a unei noi Constituţii şi inaugurarea Catedralei Mântuirii cu un Palat al Parlamentului care să aibă ziduri, absolut îndepărtat de identitatea colectivă şi de viaţa de zi cu zi a oraşului. În Planul Integrat s-a avut în vedere asigurarea conectivităţii prin cele două poduri, Podul Calicilor pentru Bd. Unirii şi Piaţa Constituţiei şi Podul Mihai Vodă pentru Parcul Izvor, Palatul Parlamentului şi Catedrala Mântuirii Neamului. Rămâne doar ca decizia parlamentarilor să indice foarte curând că s-a renunţat la controlul spaţiului şi al vieţii publice în cultura politică autohtonă.

  AGERPRES: Aţi spus că Bucureştiul nu are "funcţiuni rezonabile" pentru organizarea de evenimente internaţionale. Ce prevede proiectul în acest sens?

Adrian Ilie: Au existat în trecutul recent multe declaraţii publice despre intenţia Bucureştiului de a intra în competiţie pentru organizarea de mega-evenimente, aşa cum sunt ele denumite în literatura de specialitate. Intenţia mea, în primul rând, a fost să atrag atenţia că planificarea unui oraş pentru astfel de evenimente înseamnă o abordare antreprenorială a guvernanţei oraşului. Presupune o altă cultură de management fiindcă municipalitatea este obligată să intre într-o concurenţă acerbă cu alte oraşe, să genereze noi oportunităţi de piaţă prin intervenţiile sale, să demonstreze capacitatea de a cultiva relaţii cu investitori profesionişti şi reţele transnaţionale de operatori specializaţi, să ştie să protejeze brand-uri de eveniment consolidate în timp aşa cum vedem, ca să ofer cel mai la îndemână exemplu, în exigenţele impuse de marile evenimente sportive. Un mega-eveniment înseamnă cel mai important agent al schimbării în dezvoltarea urbană. În acest moment nu sunt dezvoltate nici facilităţile şi nici serviciile conexe pentru evenimente de anvergură. În plus, capacitatea instituţională a PMB este departe de a gestiona eficient proiecte cu termene stabilite şi vedem acest lucru din eşecul puţinelor proiecte cu finanţare europeană de până acum.

PIDU aduce cu sine prima tentativă de branding al oraşului şi investiţiile aferente unei minime strategii turistice. Am identificat principalele funcţiuni şi atracţii în zona centrală iar prin traseul pietonal am asigurat conectivitatea între acestea. După implementare, Capitala va avea primul său circuit turistic coerent care poate fi prezentat într-un pliant şi accesibil pietonului în adevăratul sens al cuvântului. Aşa cum am mai spus, de la Piaţa Romană, către Universitate, prin Centrul Vechi, apoi spre Palatul Parlamentului şi viitoarea Catedrală a Mântuirii Neamului. Dacă ne gândim la cei care au fost în Bucureşti, să spunem la Summit-ul NATO din 2008, cum credeţi că au descoperit oraşul sau au aflat de principalele sale atracţii din zona centrală şi oare cum o fac şi azi, după opt ani?

AGERPRES: Ce sumă ar fi eligibilă prin Programul Operaţional Regional?
Adrian Ilie: Cuantumul care se poate obţine din POR se ridică în jur de 200 de milioane de euro şi se va îndrepta spre categorii de proiecte cum sunt cele de infrastructură urbană şi monumente. Diferenţa va fi acoperită din credite externe de la instituţii financiare internaţionale care şi-au exprimat deja intenţia de a finanţa, sau din parteneriat public-privat şi mă refer cu precădere la parcări. În total discutăm despre aproximativ 300 de milioane de euro. Vă cer însă permisiunea să mai reflectez, să îmi reconsider optimismul atâta vreme cât în 16 aprilie am trimis ultima notificare către Direcţia Generală de Dezvoltare Urbană, prin care am reiterat că rezultatele expertizelor demonstrează că Palatul Voievodal Curtea Veche prezintă un risc iminent de prăbuşire şi necesită intervenţii de urgenţă. Este cel mai vechi monument din Bucureşti, un simbol naţional. Până astăzi nu ne-a contactat nimeni să ne întrebe ce am vrut să comunicăm. AGERPRES/(A/AS - autor: Irinela Vişan, editor: Cristina Tatu)