COD GALBEN: 27-11-2021 ora 22 Intre 22:00 si 02:00 se va semnala ceață care determină scăderea vizibilității sub 200 m, izolat sub 50 m, ce va favoriza, în funcție și de condițiile locale, formarea ghețușului in Județul Harghita; COD GALBEN: 27-11-2021 ora 19 Intre 19:40 si 23:00 se va semnala ceaţă ce determină scăderea vizibilităţii local sub 200 m şi izolat sub 50 m in Județul Dolj;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Constanţa, 2 apr /Agerpres/ - Proiectul edificării Moscheii Centrale din Bucureşti, a Comunităţii Musulmane din România, este în faza preliminară a obţinerii certificatului de urbanism, de la primărie.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Muftiat, pe terenul pus la dispoziţia Secretariatului de Stat pentru Culte (SSC) prin H.G. nr. 372/2015 de către Guvernul României şi dat în folosinţă gratuită Cultului Musulman din România, pentru o perioadă de 49 de ani, va fi construit un lăcaş de cult în conformitate cu Planul Urbanistic Zonal, aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

'Astfel, în baza celor convenite prin protocolul semnat între SSC şi Muftiatul Cultului Musulman din România, pe terenul sus menţionat, va fi edificată o moschee cu capacitatea de aproximativ 1000 de persoane, având ca anexe un loc de abluţiune (spălare ritualică a credincioşilor musulmani înaintea slujbei), casă parohială, bibliotecă şi un centru de asistenţă socială. Proiectul acestor clădiri va fi avizat de Secretariatul de Stat pentru Culte iar documentaţia de urbanism şi de arhitectură, realizată de firme româneşti autorizate în aceste domenii, va fi supusă avizării şi aprobării autorităţilor publice', se arată în comunicat.

Documentul citat mai pecizează că 'personalul clerical ce va sluji la viitoarea Moschee Centrală din Bucureşti va fi numit, potrivit legislaţiei în vigoare, de către Muftiatul Cultului Musulman din România şi îşi va desfăşura activitatea religioasă cu avizul Secretariatului de Stat pentru Culte'.

Contactat telefonic pentru a face precizări în legătură cu amploarea viitorului edificiu religios, Muftiul, Muurat Iusuf, a declarat pentru AGERPRES că viitoarea Moschee Centrală din Bucureşti se va înscrie în linia arhitectonică şi în limitele volumetrice ale Moscheii Regele Carol I, din Constanţa.

'Viitorul lăcaş de cult se va încadra în linia arhitectonică şi structurală a Moscheii Regele Carol I, din Constanţa, construită de Guvernul România la iniţiativa regelui, şi dăruită Comunităţii Musulmane, în semn de respect pentru fidelitatea şi devotamentul manifestat de supuşii musulmani faţă de ţară şi monarh. Astfel, reproducând la scară armonia proporţiilor şi volumetria specifică, se preconizează ca viitoarea moschee din Bucureşti să păstreze liniile de sinteză ale stilului arhitectonic egipteano-bizantin, cu inserţii de elemente româneşti, ale Moscheii Regele Carol I, din Constanţa, rod al colaborării dintre arhitectul Victor Ştefănescu şi inginerul proiectant Gogu Constantinescu, construcţie ce a fost destinată să adăpostească 800 de enoriaşi, în anul 1910. În aceste condiţii, noua Moschee Centrală din Bucureşti, proiectată pentru a deservi 1000 de enoriaşi, ar putea să aibă o cupolă înaltă de maximum 30 de metri şi un minaret de 50 de metri, iar amprenta la sol se va încadra într-un patrulater cu laturile de 30 de metri', a declarat în exclusivitate pentru AGERPRES Muftiul Muurat Iusuf.

Religia Musulmană şi practicarea Islamului pe teritoriul actual al României are o tradiţie de peste 700 de ani, cu precădere în Dobrogea, regiune ce a fost provincie otomană aproape cinci secole (circa 1418-1878), 0,3 % din populaţia ţării declarându-se de această confesiune, conform ultimului recensământ, iar pe teritoriul României funcţionează 75 de lăcaşuri de cult oficiale, recunoscute de Muftiat. Cel mai vechi lăcaş de cult musulman din România funcţionează în Municipiul Mangalia, moschee monumentală Esmahan Sultan, construită în anul 1525.

Cea mai mare parte din cei 67,566 de musulmani din România sunt de rit sunit, 85% dintre ei locuind în Judeţul Constanţa, 12% în Judeţul Tulcea, iar restul în Bucureşti, Brăila, Călăraşi, Galaţi, Giurgiu şi Drobeta-Turnu Severin. Din punct de vedere etnic, cei mai mulţi dintre musulmanii români sunt sunt tătari şi turci, urmaţi de comunităţi mai mici de albanezi şi rromi precum şi de grupuri de imigranţi din Orientul Mijlociu. Din punct de vedere confesional, conform Legii Cultelor, musulmanii români sunt reprezentaţi în raport cu statul şi cu terţi de Muftiatul Cultului Musulman din România. Autoritatea religioasă a Comunităţii Musulmane din România este reprezentată şi condusă de un Muftiu, cu reşedinta în Municipiul Constanţa, el fiind ales prin vot secret din rândul clericilor de către Şura al Islam (Consiliul Eparhial). AGERPRES/ (A-autor: Dan Mihăescu, editor: Diana Dumitru)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.