Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Tulcea, 8 ian /Agerpres/ - Tulcenii de etnie greacă din satul Izvoarele sărbătoresc, vineri, Ziua Babei, evenimentul marcând sfârşitul celor trei zile în care i-au cinstit pe tinerii căsătoriţi.

Sărbătoarea din satul Izvoarele a început miercuri, în Ajunul Crăciunului pe stil vechi, o ceată formată din 15 tineri colindând, potrivit tradiţiei, Primăria comunei, biserica din localitate şi gospodării.

'Ceata în care am fost 14 tineri necăsătoriţi şi un 'Drăguman', singurul bărbat însurat, a cântat de miercuri seara, de pe la vreo 18.00, până a doua zi dimineaţă, pe la vreo 5.00. Pentru mine, a fost prima oară şi am cântat colinde diferite pentru fiecare gospodar, dacă avea o fată de măritat în casă, cântam un colind, dacă avea flăcăi, un altul, şi aşa mai departe', a spus Iulian Dumitru Cimingică, în vârstă de 23 de ani.

Alţi tineri din localitate au fost la a şaptea experienţă de acest fel. 'În general, lumea ne-a aşteptat. Unii ne-au căutat prin sat să-i colindăm, pe alţii i-am colindat în mijlocul satului. În anii trecuţi, colindam până a doua zi dimineaţa la ora 9.00, iar ceata era mult mai mare. Din păcate, mulţi tineri de vârsta mea nu se mai implică. Nu vor să vină lângă noi, fiindcă nu ştiu cântecele. Noi colindăm în greaca veche, iar unele cuvinte sunt lungi, altele greu de pronunţat', a afirmat Ionuţ Chirică, în vârstă de 21 de ani.

Colindele erau însoţite altădată de obiceiul udatului mirilor, astfel că flăcăii care se însuraseră în anul precedent erau udaţi după colind în câte două-trei fântâni. 'Cei căsătoriţi anul trecut sunt udaţi în vreo două-trei fântâni şi apoi colindătorii sunt puşi la masă. Iar dacă ei nu sunt în localitate, sunt urmăriţi şi doi-trei ani la rând, până când sunt prinşi. Eu am păţit-o', a spus primarul comunei Izvoarele, Niculache Peiciu.

Dacă flăcăii au o preferată în casa pe care o colindă, fata îi dă lui un colac de pâine din care cavalerul împarte tuturor din ceată pentru a păstra un sfert pe care-l aduce a doua zi, în semn de reafirmare a dorinţelor sale. 'Acum, nimeni nu mai aduce colacul înapoi', a menţionat zâmbind bibliotecara comunei Izvoarele, Ioana Dascălu.

În prima zi a Anului nou bătrân este Ziua Mireselor. 'Toate naşele trec pe la fine, le udă cu un parfum sau puţină apă, apoi toată lumea stă la masă. Pe la 15.00, toţi coboară la Căminul cultural pentru a sărbători prin dans şi bucurie', a afirmat primarul Peiciu.

Joi seara, Căminul Cultural s-a dovedit neîncăpător pentru cei care au venit să sărbătorească, startul petrecerii fiind dat de ansamblul 'Demetra'. Membrii ansamblului, 16 copii cu vârste cuprinse între 13 şi 17 ani, au făcut repetiţii cu public. 'Sunt membră a formaţiei de patru ani, iar astăzi (joi, n. red.) este o zi frumoasă pentru comunitatea noastră. Toate femeile se îmbracă în portul tradiţional şi ies în sat', a afirmat Gabriela Carmen Gogan, în vârstă de 14 ani.

Costumele tradiţionale sunt din catifea de culoare albastră sau roşie şi au un şorţ alb, cu "zunar", cordon metalic, la care este ataşată o batistă lucrată manual, pe cap femeile purtând batic alb sau "gear", împodobit cu zale din argint şi flori.

Vineri, pentru grecii din comuna Izvoarele este Ziua babelor sau a moaşelor. În această zi, femeile nu au voie să facă treburi în gospodărie, iar cele care au născut au obligaţia să meargă la bătrânele din sat care le-au ajutat în timpul lăuziei. 'Dimineaţa, moaşele le cinstesc pe tinerele care le-au călcat pragul cu un pahar de vin fiert sau de ţuică, pentru ca apoi tinerele mame să le spele pe mâini în semn de respect pentru ajutorul dat în cele 40 de zile de lăuzie. Bărbaţi au grijă de gospodărie toată ziua, iar seara, atunci când femeile petrec la Căminul cultural, sunt primiţi la joc', a menţionat primarul comunei Izvoarele.

Astfel, o altă o petrecere va închide vineri seara sărbătoarea de trei zile din satul tulcean. 'Pe vremuri, căsătoriile aveau loc doar în comunitate. A trecut timpul, noi am evoluat, au avut loc şi căsătorii mixte şi mă bucur foarte mult că obiceiurile noastre sunt preluate de familiile români care vin cu bucurie la aceste sărbători', a precizat Ioana Dascălu.

Conform Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, satul Izvoarele apare menţionat într-un document turcesc din anul 1543 sub numele de Ali-Beg. Comunitatea a fost întemeiată se pare numai de familii de greci originari din jurul Salonicului, de-a lungul timpului aceasta având denumiri diferite, iar cea de Izvoarele fiind stabilită în anul 1965.

Memoria colectivităţii păstrează legenda întemeierii acestei localităţi ca fiind un popas de 40 de zile determinat de naşterea unui copil. Iarna grea din acea vreme a făcut ca popasul să se prelungească, iar familiile să rămână pentru totdeauna aici. AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Mihai Simionescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – [email protected].

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.