Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Constanţa, 23 sep /Agerpres/ - Şeful Cultului Musulman din România, Muftiul Muurat Iusuf, a acordat, miercuri, un interviu AGERPRES, în ajunul celei mai mari sărbători religioase a lumii islamice, Kurban Bayram (Sărbătoarea Sacrificiului), care va începe joi, 24 septembrie. Muftiul Muurat Iusuf a explicat valorile şi semnificaţia acestui eveniment de puternică trăire spirituală şi emoţională din viaţa membrilor comunităţi islamice tradiţionale din ţara noastră, dar s-a referit şi la un subiect de actualitate, cel al refugiaţilor.

AGERPRES: Ce misiune este pregătit să îşi asume Muftiatul din perspectiva afluxului de imigranţi şi refugiaţi de confesiune musulmană ce ar putea să sosească în România?
Muftiul Muurat Iusuf: Muftiatul, ca instituţie de cult, este pregătit să acorde asistenţă religioasă refugiaţilor care fug din calea războiului şi imigranţilor care ar putea să sosească în România şi, cu ajutorul Secretariatului de Stat pentru Culte şi al Guvernului, sperăm să le putem fi de folos acestor confraţi întru religie. Noi vom încerca prin intermediul personalului pe care-l avem să-i ajutăm să se integreze în societatea românească pe timpul cât vor fi găzduiţi în România şi chiar să-i integrăm în societatea românească, dacă vor dori acest lucru, bineînţeles respectând cultura şi civilizaţia islamică din ţara noastră, care este aşezată pe aceste meleaguri de mai bine de 800 de ani. Aici, comunitatea musulmană este foarte bine integrată în societatea românească, a consacrat un model de convieţuire interetnic şi inter-religios şi de aceea şi ceilalţi confraţi care vor sosi la noi sunt obligaţi să se integreze repede în societatea românească şi să se raporteze la valorile musulmanilor de aici. În vederea rezolvării acestei probleme consider că toţi liderii musulmani ar trebui să se implice mai activ mai ales că sunt state din lumea islamică cu posibilităţi financiare mult mai mari şi bineînţeles toţi oamenii de bună credinţă pot contribui la depăşirea acestei situaţii de criză.

AGERPRES: Cum credeţi că va afecta un eventual val migraţionist societatea românească în ansamblu şi vechea comunitatea musulmană de aici, ştiut fiind faptul că, în funcţie de spaţiul cultural şi geografic, de ţările de origine, practica Islamului este caracterizată de cutume specifice stabilite de diversele şcoli şi curentele religioase?
Muftiul Muurat Iusuf: Consider că nu vor fi niciun fel de probleme în ceea ce priveşte integrarea acestora, mai ales că ţara noastră a avut dintotdeauna relaţii bune cu statele arabe. Majoritatea refugiaţilor practică Islamul la fel ca şi noi, iar poporul român este recunoscut, pe plan internaţional, ca având o atitudine deschisă faţă de alte comunităţi culturale şi religioase din străinătate. Eventuale temeri ale cetăţenilor români nu se justifică pentru că nu avem exemple sau informaţii concrete din partea liderilor religioşi musulmani din statele unde aceştia au fost primiţi sau care îi găzduiesc temporar.

AGERPRES: Ce acţiuni poate întreprinde Muftiatul pentru a-i integra mai uşor în comunitatea musulmană din România pe co-religionarii sosiţi prin intermediul fluxurilor migraţioniste şi de refugiaţi?
Muftiul Muurat Iusuf: România are o democraţie foarte bine statuată, care respectă drepturile fundamentale ale omului, libertatea de exprimare, libertatea religioasă iar eu, ca musulman, sunt foarte avantajat, raportat la exemplele pe care le am din alte ţări cu democraţii care se definesc drept exemplare. Spre exemplu, cu ocazia Kurban Bayramului, ne-au sosit în vizită oaspeţi din străinătate, din ţări cu democraţii exemplare, care au rămas uimiţi de condiţiile de care dispunem în comunităţile noastre musulmane, referindu-ne aici la lăcaşurile de cult, spre exemplu.

AGERPRES: Sub ce auspicii este celebrat anul acesta Kurban Bayram de către comunitatea musulmană din România, pornind chiar de la semnificaţia marii sărbători a Sacrificiului?
Muftiul Muurat Iusuf: Religia islamică are două mari sărbători: Ramazan Bayram şi Kurban Bayram. Muftiatul Cultului Musulman din România, ca şi în anii precedenţi, organizează slujbe religioase la lăcaşurile de cult din ţara noastră şi activităţi de întrajutorare a semenilor în mai multe localităţi din judeţele Constanţa, Tulcea şi Călăraşi, activităţi sprijinite atât organizaţii nonguvernamentale din ţară şi străinătate cât şi de enoriaşi. Ne bucură faptul că musulmanii din întreaga lume vor celebra anul acesta la aceaşi data, joi 24 septembrie, Kurban Bayram, aşa după cum am sărbătorit şi Ramazan Bayram. La stabilirea unei date comune au avut o mare contribuţie întrunirile liderilor spirituali din întreaga lume unde şi România a fost reprezentată, de către mine. Cu prilejul acestei sărbători, Muftiatul Cultului Musulman din România a obţinut invitaţii, pentru enoriaşii comunităţii noastre, din partea Regelui Arabiei Saudite, cu sprijinul Ambasadei de la Bucureşti, pentru efectuarea pelerinajului ritualic. Folosesc acest prilej pentru a mulţumi familiei regale şi Reprezentanţei diplomatice saudite, cu care ne dorim să dezvoltăm colaborarea în vederea organizării pelerinajului şi pe viitor.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre semnificaţia Sărbătorii Sacrificiului?
Muftiul Muurat Iusuf: Pelerinajul care se efectuează în această perioadă reprezintă unul dintre cei cinci stâlpi de bază ai islamului şi este obligatoriu pentru musulmanii care îndeplinesc criteriile prevăzute de legislaţia islamică. În ceea ce priveşte ritualul pelerinajului putem exemplifica câteva elemente obligatorii precum: îmbrăcarea veşmântului cunoscut drept ‘ihram', care semnifică egalitatea dintre toţi credincioşii în faţa Creatorului Divin, indiferent de statutul socio-profesional, înconjurarea punctului Sanctuar (Kabe) de şapte ori şi aşteptarea, meditarea şi citirea unor rugăciuni pe Muntele Arafat. Sacrificarea unui animal are la bază versete din Capitolul Saffat al Coranului, unde se menţionează că Dumnezeu i-a cerut lui Avraam (Ibrahim) să-şi probeze credinţa, conform legământului făcut şi angajamentului de supunere pe care Profetul şi-l asumase pe când se ruga Creatorului ca soţia sa, Sara, să-i poată da un moştenitor. Astfel Dumnezeu i-a cerut lui Avraam să meargă pe munte şi să-şi jertfească unicul fiu, pe Ismael, ceea ce semnifică un act de fidelitate, de credinţă şi de ascultare eroică. Avraam se supune dar îşi previne fiul despre ce urmează a se întâmpla iar Ismael îl îndeamnă senin să urmeze porunca lui Dumnezeu, fără nicio remuşcare. 'Pe mine mă vei găsi printre cei răbdători' - a zis Ismael. Văzând determinarea Profetului Avraam chiar Dumnezeu împiedică jertfirea fiului prin intervenţia Arhanghelului Gabriel, care-l substituie pe Ismael, pe altar, cu un berbec. De atunci continuă tradiţia sacrificiului în religia islamică, aceasta fiind de fapt confirmarea credinţei în Dumnezeu, de către Profetul Avraam. În această povestire se regăsesc caracteristici specifice religiei islamice: răbdarea, supunerea faţă de părinţi, de strămoşi, respectul faţă de ei.

AGERPRES: În România cum se pregăteşte comunitatea musulmană tradiţională pentru Sărbătoarea Sacrificiului?
Muftiul Muurat Iusuf: Musulmanii din România respectă principiile religiei islamice şi ca o continuare a tradiţiei Profetului Avraam (Ibrahim). Cei care au avut posibilităţi financiare sunt în pelerinaj iar cei din ţară îşi exercită obligaţiile în comunităţile locale. Este obligatoriu ca animalele pentru sacrificiu să nu fie târâte astfel încât să nu poată ajunge pe picioarele lor până la locul sacrificiului. Ovinele trebuie să aibă vârsta minimă de un an iar dacă depăşeşte vârsta de şase luni trebuie să fie dezvoltat şi viguros asemeni unuia de un an. Din punct de vedere al legislaţiei islamice, pentru bovine este permisă doar sacrificarea animalelor cu vârstă minimă de doi ani. Fac apel să se respecte criteriile transmise de teologii musulmani deoarece sacrificiul trebuie să fie în numele lui Dumnezeu, iar Dumnezeu aşa a lăsat rânduiala. Carnea animalului sacrificat trebuie împărţită în trei părţi: câte o parte trebuie dăruită nevoiaşilor, săracilor, văduvelor, o alta se dăruieşte rudelor şi prietenilor, iar a treia parte rămâne pentru familie. Practic, doar o treime rămâne pentru cel care sacrifică şi pentru familia lui, restul de două treimi este oferit ca pomană. O bovină poate fi sacrificată în numele a cel mult şapte persoane iar o ovină pentru o singură persoană. Anul acesta eu voi săvârşi slujba la Geamia Hunchiar, unde îl avem ca invitat pe un profesor universitar din Turcia dar şi oaspeţi din Germania. Muftiatul Cultului Musulman din România, împreună cu partenerii săi, va oferi peste 2500 de pachete tradiţionale cu kurban (carne de vită sau oaie) credincioşilor din Dobrogea. AGERPRES/(A - autor: Dan Mihăescu; editor: Adrian Drăguţ)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.