COD GALBEN: 29-11-2021 ora 10 Intre 29 noiembrie, ora 14 – 30 noiembrie, ora 03 se va semnala intensificări temporare ale vântului COD GALBEN: 29-11-2021 Intre 09:40 si 11:00 se va semnala ploaie slabă care va depune izolat polei in Județul Harghita; COD GALBEN: 29-11-2021 Intre 09:40 si 10:20 se va semnala vânt cu rafale de 55...70 km/h. descărcări electrice, averse de ploaie ce vor cumula 10...15 l/mp in Județul Ialomiţa, Județul Călăraşi;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Râmnicu Vâlcea, 12 sep /Agerpres/ - Vâlcea este un judeţ care numără 89 de localităţi, grupate în 11 oraşe şi municipii, care, la rândul lor, aduc patrimoniului turistic al României nu mai puţin de 5 staţiuni cunoscute deja prin apele minerale medicale - în cazul Olăneştiului, Călimăneştiului şi Govorei, prin băile de sare - cum este cazul Ocnelor Mari sau prin ceramica plămădită la marginea mănăstirii voievodului martir Brâncoveanu - cum este Horezu.

Dar geografia acestui judeţ pare că nu vrea să se oprească aici. După cum spune edilul din Horezu, Ilie Fârtat, "undeva, aproape de ceruri, se naşte a 90-a localitate a Vâlcii, o poveste de succes a îmblânzirii crestei Munţilor Căpăţânii, la peste 1.650 de metri altitudine. Este Staţiunea Vârful Romani, deja o comunitate care numără 100 de pensiuni, cabane, case de vacanţă, răsfirate pe tot platoul muntelui, în jurul Mănăstirii cu hramul Adormirii Maicii Domnului, poate lăcaşul de cult situat la cea mai înaltă altitudine din România".

Aici, la opt kilometri de Horezu, pe un drum care şerpuieşte printre fagi până la serpentine, apoi printre brazi până sus la platou, autorităţile locale, alături de obştea din zonă, au decis construirea unei staţiuni montane.

"Povestea începe acum 10 ani când un vis a fost pus în aplicare, un vis care s-a numit o staţiune nouă. Nu voiam să copiem modelul Rânca, dar tocmai Rânca a fost stimulentul. Adică, în toată Oltenia, cea mai apropiată staţiune de munte unde doljenii, vâlcenii, gorjenii mergeau era Rânca. A fost poate şi un orgoliu al nostru, având peste o treime munte, la Vâlcea nu aveam aşa ceva, o staţiune în care amatorii de munte să vină, să se relaxeze, să simtă de aproape aerul de la peste 1.500 de metri", spune primarul Ilie Fârtat.

Astfel, platoul Vârfului Romani a fost lotizat şi împărţit în parcele de până la 1.000 de metri pătraţi şi apoi scos pentru concesiune. Primele cabane apar în apropierea unui culturi de afine şi ultimele se pierd pe drumul către vârful Ursu, la marginea rezervaţiei de bujor de munte. Iar în mijlocul acestei staţiuni, care se întinde pe zeci de hectare, se află un lăcaş de cult, ridicat de un om de afaceri din Sibiu, Dumitru Creştin, în memoria fiicei sale, decedată la 25 de ani.

"Aşa a dorit domnul Creştin, să-l aducă pe Dumnezeu aici, în vârf de munte, ridicând o bijuterie care a respectat arhitectura brâncovenească a mănăstirilor vâlcene de jos. Este o mănăstire de maici, cu hramul Adormirii Maicii Domnului, aflată la cea mai înaltă cotă din România şi care străjuieşte Vârful Romani. De fapt toată staţiunea o înconjoară, iar locul deja este o destinaţie de pelerinaj. Cine vine aici la Romani, obligatoriu opreşte să aprindă o lumânare la mănăstire, admiră din pridvor toată panorama Parângului, îşi umple sufletul cu corul vecerniei", spune primarul Fârtat.

Deşi sunt peste 100 de cabane, acestea se alimentează cu ajutorul generatoarelor, staţiunea neavând curent electric. Urmează ca, în anii următori, operatorul de electricitate să introducă reţeaua. Autorităţile însă au reuşit să aducă apa şi canalizarea.

"Există mai multe proiecte de pârtii de schi, investiţii private şi de închiderea unui cerc prin vârful Vâleanu. Staţiunea se va extinde, iar cei din Vaideeni au şi ei un proiect similar. Viitorul va aduce aici, sus, la 1.700 de metri, una din destinaţiile turistice de excelenţă ale României. Numărul autorizaţiilor de ridicare de pensiuni a crescut în ultimii ani, lucrăm la un proiect distinct privind pe viitor asfaltarea zonei, promovarea, dar şi obligatoriu un program ecologic, astfel încât muntele să fie respectat, chiar dacă interacţionează cu omul", a mai adăugat Fârtat.

Staţiunea Vârful Romani se află astfel la aproximativ 50 de km de Râmnicu Vâlcea, ca o ramificaţie din drumul Horezului. Pentru a se ajunge la Vârful Romani există două variante, ambele plecând din cătunul Romani, una prin vestul localităţii, în lungime de 8 kilometri şi o alta prin Văleanu, de 14 kilometri. În jur de 30 de pensiuni sunt deschise în regim turistic, din cele 100 construite pe culmile muntoase din jurul Mănăstirii Adormirii Maicii Domnului.

Din staţiunea Vârful Romani există trasee care duc spre Transalpina, spre Obârşia Lotrului, spre Mălai şi spre Băile Olăneşti.

De altfel, această staţiune este capătul unui amplu proiect al autorităţilor judeţene - Drumul Staţiunilor - un drum de peste 110 kilometri lungime care uneşte toate staţiunile vâlcene pornind de la Obârşia Lotrului. AGERPRES/(AS-autor: Liviu Popescu, editor: Vicenţiu Purcărea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.