Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Buzău, 7 sep/ Agerpres/ - Un grup de cercetători de la Staţiunea legumicolă Buzău a reintrodus în cultură şi urmează să omologheze peste 20 de varietăţi de plante româneşti străvechi, între care napul dacic, ştirul şi loboda.

'Unele plante, cum este cazul ştirului alimentar, au fost selecţionate din flora spontană, altele de la vechii grădinari, dar s-au obţinut seminţe de la două mari bănci de gene din Occident', a declarat pentru AGERPRES cercetătorul Costel Vânătoru, membru corespondent al Academiei de ştiinţe agricole şi silvice.

Cercetătorii au reintrodus în cultură şi au reabilitat soiurile vechi de tomate cum ar fi Inimă de bou, Bizon, Târgovişte, Creţeşti, Aurora, roşiile sârbeşti, ardeiul usturat Cornul caprei, vinetele din soiurile Pana Corbului, Bucureştene, Danubiana, Violete lungi, ştirul alimentar Roşu de Buzău, chimenul (două varietăţi), busuiocul de Radovanu (judeţul Călăraşi), bame(două varietăţi), loboda, leuşteanul aromat (două varietăţi), napul (topinamburul, patru varietăţi).

Potrivit sursei citate, cea mai importantă realizare este reabilitarea celebrului nap dacic, considerat cel mai vechi soi cultivat pe teritoriul ţării noastre.

'Acesta a fost selecţionat din populaţiile locale din zona Buzăului şi a Sibiului, napul aşa-numit dacic creşte în continuare sub formă sălbatică, are aspect de tulpină târâtoare, tuberculii săi sunt coloraţi intens în roşu-grena şi sunt foarte gustoşi', a mai declarat Costel Vânătoru.

Potrivit sursei citate, napul poate fi cultivat în orice condiţii de climă şi sol.

'Dintre toate plantele studiate, topinamburul sau napul a dat dovadă de cea mai mare rezistenţă la stres-ul termic şi hidric, iar prin multiplele sale întrebuinţări, aliment, îndulcitor, plantă medicinală, furaj pentru animale, industria alcoolului, respectiv bricheţi pentru încălzire din tulpina sa foarte generoasă, se poate considera o adevărată plantă a viitorului', a mai declarat sursa citată.

După aproape 10 ani de cercetări, Costel Vânătoru a ajuns la concluzia că 'cele mai vechi soiuri româneşti se disting prin rezistenţă genetică la boli şi dăunători, o adaptabilitate ridicată la stres-ul termo-hidric şi în general la toate schimbările climatice produse în ultimele decenii'. AGERPRES(A- autor: Dorin Ivan, editor: Mihai Simionescu) Foto pe flux.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.