Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Focşani, 1 sep /Agerpres/ - Aşezată într-un rai pământesc, tărâm sfinţit de legendă şi istorie adevărată, dar şi de oamenii din zonă şi faptele lor, Soveja, locul de unde vine "Mioriţa", nu este pe deplin exploatată de călătorii aflaţi în căutarea sublimului, inclusiv în gastronomie.

Sovejenii se pot mândri cu bucate "meşteşugite" de veacuri pe aceste locuri, folosind bunătăţile oferite de rodul muncii lor cotidiene ori de natura darnică din zonă.

Sătencele te îmbie, chiar fără a te cunoaşte, cu nuci ori "prăpăd de mere" cât genunchiul de fecioară, iar bărbaţii, după ce au "terciuit" ciorchinii, îţi picură în pahar teascul proaspăt scurs, vişiniu, care impune pastramă "descălecată" din proţap. La taifas-ul ce urmează la aşa "deschidere de vorbă" afli acum, în prag de toamnă, cum se prepară ghebele ori hribii, "mai buni decât carnea", murăturile ori frigărui în scântei de untdelemn cât cireaşa sau sosuri "megieşe", care îţi impun să bei clondir după clondir haiducesc plin cu vin de Panciu sau Jariştea.

Dar mândria locului a fost şi rămâne o "nestemată" culinară transmisă din generaţie în generaţie, "Caşcavalul de Soveja".

"Un produs obţinut din lapte de vacă proaspăt muls, care trece, fără a fi fiert, prin câteva etape de prelucrare manuală, specifice gospodinelor din Soveja, până ajunge a fi pus pe masă", destăinuie, nu fără o oarecare mândrie a deţinerii patentului de fabricaţie, Elena Ţuţui, care duce mai departe această tradiţie a locului. Este doar unul din multiplele secrete de producere în casă a caşcavalului, reţetă ce presupune timp şi efort din partea gospodinei.

"Tehnologia" de fabricaţie începe seara, când animalele, imediat ce se întorc de la păşunat, sunt mulse iar laptele proaspăt colectat, aproximativ 10 litri, se pregăteşte pentru a fi "dat la cheag".

Ce este cheagul? Un produs obţinut din stomacul şi intestinele unui miel care nu a consumat până la sacrificare decât lapte de oaie şi "nicidecum iarbă ori tain", precum şi din membrana stomacului de porc. După ce sunt tocate, se adaugă sare şi "brânză usturoaie" de oaie, amestecul realizat introducându-se în "maţe groase". Legate bine la ambele capete, burdufurile astfel obţinute se pun la păstrare, peste trei luni de zile, în grinda unei anexe bine aerisite a casei.

"După o vreme, se taie din acea compoziţie cam un boţ de palmă, ce este pus în apă caldă pentru a se înmuia. Cu această pastă lichidă se continuă meşteşugirea caşcavalului de Soveja din laptele proaspăt muls", explică Elena Ţuţui.

Într-un vas mare, peste cei 10 litri de lapte se toarnă o lingură şi jumătate din acel cheag şi se amestecă bine, după care compoziţia se lasă să se odihnească vreo 45 de minute, timp suficient pentru a se obţine închegarea acesteia. Cu o lingură de lemn se încearcă dacă se poate trece la etapa "de strângere", pentru a se obţine consistenţa a ceea ce localnicii numesc "caş dulce". Pentru aceasta, se aşează vasul la foc mic şi se amestecă continuu, cu o lingură de lemn, timp de aproximativ zece minute, pentru a nu se lipi şi pentru ca să nu capete gust şi miros de afumat, după care, cu ambele mâini, gospodina adună compoziţia sub formă de bulz, lâsând să se scurgă zerul fierbinte. "Gogoloşul" mare format astfel este aşezat într-o sită ori o bucată de tifon, de-asupra unui vas, rămând la dospit câteva ore, dar nu mai mult decât este necesar pentru a "nu se trece caşul", adică pentru a fi modelat. De aceea, starea în care se află este urmărită cel puţin din jumătate în jumătate de oră.

Zerul rămas ori scurs din bulz este folosit fie la obţinerea urdei, prin fierberea acestuia, fie, în amestec cu tărâţe, la hrana porcilor din gospodărie. Nimic nu se pierde.

Când gospodina a constatat că bulzul este suficient scurs de zer, dar are consistenţă pentru a fi modelat se pune un vas cu apă de fântână pe foc şi după ce aceasta dă în clocot se taie o felie din "caşul dulce", care este aruncată în apa fierbinte pentru a încerca dacă "merge caşul", aşa cum spun gospodinele din Soveja. Dacă acesta "se întinde", înseamnă că este bun de opărit. Dacă nu capătă această caracteristică, înseamnă că mai trebuie lăsat la dospit lângă o sursă de căldură.

"Opărirea caşului" presupune tăierea bulzului dospit în felii nu prea groase puse în apă clocotită, urmată de strângerea cu o lingură de lemn a conţinutului obţinut. Acesta, odată scos din apa fierbinte, este scurs de zer de către gospodină, folosind ambele mâini, după care este aşezat şi presat cu o lingură de lemn în tipare sculptate fie în forme geometrice, fie ce imaginează flori ori animale.

"Unul din secretele care conferă unicitate de gust caşului de Soveja este saramura folosită la prepararea acestuia, Nu este o sare din comerţ, sovejenii folosind apa din bălţile formate pe dealul Sărata, dincolo de Dealul Moşului. Dar nu folosită ca atare, ci îndoită cu apă din fântână", destăinuie Elena Ţuţui.

Potrivit acesteia, respectiva saramură mai este folosită de localnici la conservarea legumelor, dar şi la săratul cărnii după sacrificarea porcului.

După ce a fost ţinut în saramură cam şase ore, se agaţă de o grindă, la uscare, iar apoi se procedează la ultima operaţie din lungul proces de obţinere a Caşcavalului de Soveja: afumarea. După ce este aşezat pe nişte vergi în interiorul afumătorii, bărbaţii pun sub el un tuci cu jar, în care se pun coceni de porumb, peste care s-a turnat mălai într-un strat gros. Se acoperă afumătoarea pentru ca fumul să cuprindă caşul, dându-i culoarea specifică şi gustul particular. Caşcavalul obţinut se păstrează pe rafturi în cămări speciale, pentru a ajunge... suvenirul căutat al unei Destinaţii cu Gust. AGERPRES / (AS- autor: Cornel Cepariu, editor: Diana Dumitru)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.