Târgu Mureş, 9 aug /Agerpres/ - După un sfert de secol de la plecarea ultimului sas din satul Senereuş, comuna Bălăuşeri, în organizarea Asociaţiei Saşilor Senereuşeni din Germania, sâmbătă şi duminică, aproximativ 300 de saşi stabiliţi în Germania, Austria şi Canada s-au reîntors pe meleagurile natale pentru a-şi rememora înaintaşii, manifestarea având loc sub genericul "Identitatea merită!".

"Ca motto al jubileului am ales: Identitatea merită! Noi dorim să celebrăm identitatea noastră la faţa locului, acasă, în vechea patrie. Evenimentele istorice din ultimii 70 de ani, în special cele de după 1990, după căderea regimului comunist, au schimbat situaţia politică şi social-economică enorm. Aproape întreaga Europă trăieşte în libertate şi democraţie. Astfel, multe lucruri s-au schimbat în bine pentru majoritatea păturilor sociale, dar încă multe lucruri sunt de realizat şi de rezolvat, pas cu pas, cum scrie în cartea sa domnul preşedinte al României, Klaus Iohannis. Eu personal sunt convins că vor fi găsite soluţii necesare pentru o viaţă mai bună şi mai fericită pentru toată lumea. Astfel, doamnelor şi domnilor, lăsaţi-ne să sărbătorim şi să trăim această nouă identitate împreună, astăzi şi de-acum încolo", a afirmat Richard Jakobi, preşedintele Asociaţiei Saşilor Senereuşeni din Germania.

Vicepreşedintele asociaţiei, Alfred Gross, a arătat că de data aceasta saşii se află la Senereuş ca prieteni şi musafiri ai comunităţii româneşti locale, iar dacă aceştia au venit să viziteze satul o fac din dorinţa de a-şi regăsi urmele trecutului.

"Mulţi dintre noi sunt născuţi, botezaţi şi confirmaţi în acest sat. Aici au copilărit şi au trăit până la maturitate. Totodată, strămoşii noştri, care aici şi-au desfăşurat întreaga viaţă, odihnesc în cimitirul satului, pe care îl vom vizita", a spus Alfred Gross.

Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, a vizitat satul Senereuş pentru a le transmite saşilor reîntorşi în ţară după 25 de ani un mesaj de solidaritate şi pentru a le cere sprijinirea candidaturii municipiului Târgu Mureş, alături de Sighişoara şi Sovata, la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021.

"Am înţeles că saşii locuiesc în Germania, dar se simt acasă în satul lor transilvănean. Transilvania este şi va rămâne, în funcţie de educaţia pe care o să o dăm copiilor noştri, locul din România în care toate popoarele - români, maghiari, saşi, ţigani - pot să îi spună "acasă". Avem acest angajament, avem această răspundere de a fi solidari şi de a încerca să ţinem legătura cu dvs. În ultimii ani lucrurile parcă au început să se limpezească, parcă am început să fim conştienţi de patrimoniul pe care strămoşii dvs., strămoşii noştri l-au lăsat Transilvaniei. (...) În acest an, Târgu Mureş şi oraşele asociate Sighişoara şi Sovata şi-au depus candidatura pentru capitala europeană a culturii în 2021. Cred că este un demers care merită sprijinul dvs., al comunităţii săseşti. Vă cerem acest sprijin şi vrem să fim Capitală Culturală a Europei în 2021", a susţinut Ciprian Dobre, în cadrul manifestărilor.

El a spus că Târgu Mureş, alături de Sighişoara şi Sovata, are cel mai mare atu dintre cele 14 oraşe din România care s-au înscris în această competiţie, pentru că "este zona în care multiculturalitatea, interculturalitatea şi modul de viaţă diferit unesc".

"Şi cred că, da, cultura ne poate uni pe toţi sub acelaşi acoperiş. Cultura este suficient de generoasă astfel încât să încăpem cu toţii. (...) Parcă am început să restaurăm şi să întreţinem ce ne-au lăsat strămoşii noştri şi cred că în următorii ani lucrurile vor merge şi mai bine. Cred că patrimoniul pe care îl avem, în primul rând patrimoniul arhitectural, patrimoniul peisagistic, landscape-ul, trebuie protejat mult mai bine", a precizat acesta.

Cei aproximativ 300 de saşi, în majoritate îmbrăcaţi în port popular, au fost întâmpinaţi în satul natal de localnici, care au organizat un spectacol de cântece şi dansuri populare, la care a participat şi un grup de dansatori profesionişti ai Ansamblului Mureşul din Târgu Mureş.

Satul Senereuş este atestat documentar din 1430 şi deţine una dintre cele mai mari biserici fortificate din mediul rural din Transilvania, din secolul al XV-lea. AGERPRES - FOTO PE FLUX/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Andreea Rotaru)