Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Tulcea, 18 iul /Agerpres/ - Olăritul, împletitul în papură şi ţesăturile manuale sunt câteva din meşteşugurile tradiţionale încurajate de asociaţia neguvernamentală 'Moara de hârtie' din Comana, judeţul Giurgiu, care a derulat un proiect de promovare a acestor meserii în comuna Luncaviţa, judeţul Tulcea.

Prin proiectul 'Model meşteşugit de formare şi ocupare în Regiunea Sud-Est', 60 de persoane din judeţul Tulcea au participat în ultimele luni la cursuri de formare în meseria de modelator ceramică, ţesător manual şi împletitor în papură.

Cu o populaţie în scădere şi îmbătrânită, fără locuri de muncă, Luncaviţa se mândreşte însă cu tradiţiile populare păstrate de bătrânii satului. 'Târgul meşteşugit', găzduit recent de localitate şi organizat printr-un proiect finanţat de Uniunea Europeană, le-a oferit localnicilor prilejul de a aduce în prim-plan marca identitară a zonei, olăritul, un meşteşug păstrat de la cea mai spectaculoasă civilizaţie a Europei preistorice, precum şi alte meserii tradiţionale.

'Am decis să facem un desant exclusiv pe meşteşuguri doar în comuna Luncaviţa, pentru că aici este un foarte vechi şi important centru tradiţional de olărit. Filozofia noastră este că meşteşugurile pot să fie o sursă viabilă măcar de completare a veniturilor, în mediul rural, oportunităţile de angajare fiind foarte reduse. Prin acest proiect vrem să demonstrăm că dacă există calificare sau posibilităţi de formare profesională, oamenii pot avea ei iniţiative', a declarat pentru AGERPRES reprezentantul asociaţiei 'Moara de hârtie', Ion Georgescu.

Potrivit acestuia, tulcenii au fost la cursuri mai mult din curiozitate, dar şi din nevoie.

'Eu sunt şomeră. Am fost angajată la o croitorie din Măcin timp de şase luni şi am lucrat trei ani ca vânzător la un magazin din Luncaviţa. În sat, nu sunt locuri de muncă. Cine deschide un magazin, îl şi ţine, aşa că acest curs a fost bine-venit. Am ţesut, am croşetat, am făcut ii, gentuţe, brâie', a menţionat Florentina Sănducu, în vârstă de 36 de ani, participantă la cursul de ţesător manual.

Alţi localnici au participat la proiect în calitate de formatori. 'Elevii mei au avut tragere de inimă, cu atât mai mult cu cât nu au locuri de muncă. Noi, bătrânii, mai avem o casă, o masă, dar tineretul... La început, normal că tuturor li s-a părut greu, dar nimeni nu s-a născut învăţat', a afirmat Florica Arion, în vârstă de 62 de ani, formator la cursul de împletituri din papură.

Spune că lucrează în papură din anul 1969. 'Cum am terminat opt clase, am plecat la papură. Atunci, în Luncaviţa era o secţie a statului care s-a desfiinţat după Revoluţie. Am fost în prima tură de şomeri din sat şi tot timpul am visat această meserie. Nu am uitat-o niciodată, numai că nu prea avem papură pe aici. Dar merg pe unde este, iar iarna lucrez, că vara merg la câmp, iar când e ger îmi fac de lucru. Dacă fetele care au participat la curs vor avea ambiţie, le voi ajuta să facă o afacere din papură', a mai spus Florica Arion.

Cursurile de olărit au avut de asemenea căutare, iar profesor le-a fost localnicilor Marcel Mocanu, în vârstă de 61 de ani, din Braniştea, judeţul Galaţi, care cunoaşte secretele olăritului de la vârsta de şapte ani.

'Tatăl meu a avut aici, în Luncaviţa, un atelier de olărit, aşa că am venit cu drag la Luncaviţa. Am găsit oameni entuziaşti şi câţiva din ei îmi calcă pe urme', a afirmat profesorul cursului organizat de asociaţia 'Moara de hârtie'.

A avut elevi şi la mănăstirea Agapia, iar produsele sale participă la târguri internaţionale şi naţionale. 'Produsele noastre sunt migăloase. Cele expuse sunt mici şi la preţuri potrivite, pentru că puterea de cumpărare în România este mică şi ne adaptăm pieţei', a mai spus Marcel Mocanu.

La finele cursurilor, toţi participanţii vor primi certificate de calificare, iar în baza unei selecţii, 13 dintre aceştia se vor bucura de premii, în valoare de câte 7.000 de lei impozabili, pentru începerea unor afaceri în domeniu, potrivit reprezentantului asociaţiei 'Moara de hârtie'.

'Primul nostru proiect s-a derulat la Comana, acolo unde am înfiinţat un atelier muzeu şi avem legătorie de carte şi tipar manual. Încercând să ne implicăm în comunitate, ne-am dat seama că există capacitate de muncă, oamenii pot fi motivaţi, dar nu există oportunităţi, iar meşteşugurile sunt o şansă. Apropo de pariul nostru legat de viabilitatea meşteşugurilor tradiţionale, acum, la Comana, implementăm un alt proiect susţinut din fonduri norvegiene, prin care vom construi şapte ateliere de meşteşuguri - cele trei de aici, împletituri din papură, ţesătorie manuală şi olărit, plus lucru în lemn, moară şi brutărie, conserve tradiţionale şi fierărie. Fiecare atelier va fi gestionat de o persoană din comunitate care-şi va crea propria afacere. Vom crea, astfel, un mic incubator de afaceri meşteşugăreşti care vor fi gestionate coerent pentru un produs unic la nivel naţional. Acest incubator va fi deschis publicului ca un muzeu, se vor organiza cursuri pentru cei doritori să înveţe meşteşugurile, dar vom avea şi micro-producţie', a mai spus Ion Georgescu.

Înfiinţată în anul 2012, asociaţia 'Moara de hârtie' a derulat până în prezent în diferite zone din România şapte proiecte finanţate de Uniunea Europeană.

Proiectul 'Model meşteşugit de formare şi ocupare în Regiunea Sud-Est' a început în luna martie a anului 2014, este derulat în colaborare cu Universitatea 'Ovidius' din Constanţa, Structural Consulting Group şi Primăria comunei Luncaviţa şi se implementează în judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi şi Tulcea.

Obiectivul proiectului este dezvoltarea unui model antreprenorial integrat şi sustenabil, generator de dezvoltare rurală non-agricolă în domeniile turistic şi meşteşugăresc, 340 de presoane din mediul rural beneficiind de servicii de informare şi consiliere profesională gratuite în turism şi agro-turism.

Valoarea totală a proiectului, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvotarea Resurselor Umane, este de 2.171.106,5 lei, iar cea nerambursabilă, de 2.127.684,37 lei.

Satul Luncaviţa se află la 4 kilometri de locul în care, într-o depresiune dominată de culmile Munţilor Măcin şi dealurile Niculiţelului, cercetările arheologice au dus la descoperirea unui sit în care se regăsesc complexe de locuire atribuite culturii Gumelniţa din mileniul V î. Hr. Numeroasele materiale arheologice identificate la punctul Cetăţuia au permis cunoaşterea elementelor de viaţă cotidiană caracteristice unei comunităţi preistorice capabilă să administreze în mod eficient resursele naturale. Pe baza dovezilor istorice, se spune despre această cultură că a fost una dintre cele mai spectaculoase civilizaţii ale Europei preistorice. AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Diana Dumitru)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.