Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 24 iun /Agerpres/ - Intelectualii pot schimba istoria, a susţinut, miercuri, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, în cadrul dezbaterii "Elitele intelectuale din Europa de Est: de la disidenţa anticomunistă la integrarea euroatlantică".

"Sunt anumite momente în istorie când intelectualii pot nu numai să ţină discursuri, dar pot, prin exemplul lor personal şi printr-un proiect inteligent, să anime milioane de oameni să schimbe istoria", a spus Constantinescu.

Dezbaterea, găzduită de Ateneul Român, s-a desfăşurat sub forma unui dialog între prof. Emil Constantinescu şi prof. Vytautas Landsbergis, la eveniment luând parte personalităţi din mediul academic românesc şi ambasadori ai statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti.

Constantinescu a vorbit despre familia politicienilor "intelectuali", protagonişti ai revoluţiilor din anii '90, precum Vaclav Havel, Arpad Goncz, sau Tadeus Mazowieski. "Ei au reuşit să dea forţă solidarităţii muncitoreşti", a spus fostul preşedinte al României.

În opinia lui Emil Constantinescu, există o diferenţă semnificativă între schimbările democratice din Lituania din anii '90 şi persistenţa în funcţii de conducere ale statului român din aceeaşi perioadă. Aceasta ar consta în faptul că proiectul politic construit în fostele ţări comuniste a fost posibil în România abia după 1989, din cauza faptului că structurile KGB procedau la arestarea intelectualilor după ce întreprindeau ceva împotriva puterii comuniste, în timp ce, în România, Securitatea sancţiona orice încercare de împotrivire.

Potrivit lui Vytautas Landsbergis, comunismul a fost "una dintre cele mai periculoase forme de religie a violenţei, forţei şi falsului", "o abordare teroristă, a acestei credinţe fanatice, care poate fi impusă prin faptul că eu am o armată şi pot să-i abuzez pe toţi răpindu-le libertatea". El a opinat că în prezent acesta poate fi numit "fascism" sau "socialism", un regim bazat pe puterea forţei, condus de un dictator, fapt regăsit în Rusia actuală, unde "conducătorul face legile". "Comunismul a fost o simplă fază a acestui proces rău", a spus fostul şef de stat lituanian.

Oaspetele lituanian a fost de părere că muzica, "o făptură umană, un mesaj", are puterea de a doborî un regim totalitar. "Şi muzicianul şi politicianul pornesc de la acelaşi gen de comunicare (...) E vorba de o comuniune a sufletelor", a spus Landsbergis.

El s-a referit astfel la celebrul "Lanţ baltic", o demonstraţie politică paşnică care a avut loc la 23 august 1989. Atunci aproximativ două milioane de oameni care cântau şi-au dat mâinile formând un lanţ uman lung de peste 600 km de-a lungul celor trei ţări baltice - RSS Estonă, RSS Letonă şi RSS Lituaniană, republici ale Uniunii Sovietice. "Aceasta este puterea muzicii! (...) Acei oameni s-au simţit artişti. Arta a fost arma noastră principală", a menţionat profesorul Landsbergis.

Întrebat de Constantinescu despre similitudinea destinului istoric al Lituaniei şi Basarabiei, Vytautas Landsbergis a susţinut că ambele state au fost victime ale "pactului criminal" Ribbentrop-Molotov. El a fost de părere că "Rusia, Kremlinul, Moscova poate folosi, la fel ca şi în cazul Transmistriei, puterea pentru a împiedica apropierea de Uniunea Europeană a Moldovei de astăzi, (...) s-o împartă, s-o dividă, să ia părţi din ea şi să lase ce vor ei să se alăture României".

În altă ordine de idei, oaspetele lituanian a menţionat că are cunoştinţă de personalitatea lui George Enescu, dar a mărturisit că nu a aprofundat creaţia marelui compozitor român.

El şi-a exprimat speranţa că Uniunea Europeană îşi va depăşi problemele actuale cu care se confruntă, precum cele din Grecia sau Ucraina, şi a susţinut că trebuie să fie deschisă "creativităţii" în primirea de noi membri.

Potrivit tradiţiei, conferinţa a inclus un moment muzical, de această dată prof. Vytautas Landsbergis fiind acela care a interpretat, la pian, o piesă a unui compozitor lituanian.

A fost prezent ambasadorul Lituaniei la Bucureşti, Arvydas Pocius, care a făcut o prezentare a înaltului oaspete lituanian.

Miercuri dimineaţa, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti i-a conferit profesorului Landsbergis titlul de Doctor Honoris Causa, urmând ca joi, oaspetelui lituanian să-i fie oferită de către principesa Margareta, în numele regelui Mihai, Marea Cruce a Ordinului Coroana României în cadrul unei ceremonii organizate la Castelul Peleş.

Vizita în România a dr. Vytautas Landsbergis, primul preşedinte democrat al Lituaniei, profesor la Conservatorul de Muzică din Vilnius, este organizată de Fundaţia Română pentru Democraţie, în colaborare cu Casa Regală a României şi Filarmonica "George Enescu". AGERPRES / (AS - autor: Daniel Popescu, editor: Marius Frăţilă)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.