COD GALBEN: 09-12-2019 ora 12 Intre 12:00 si 14:00 se va semnala local ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Cluj; COD GALBEN: 09-12-2019 ora 12 Intre 12:00 si 14:00 se va semnala local ceaţă care determină scăderea vizibilităţii sub 200 m in Județul Alba, Județul Covasna, Județul Braşov, Județul Harghita, Județul Sibiu;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Râmnicu Vâlcea, 14 iun /Agerpres/ - La 15 kilometri de Râmnicu Vâlcea, pe drumul care merge spre Sibiu, se află una din cele mai cunoscute comune din România, Muereasca, renumele ei venind de la faptul că pe teritoriul acestei aşezări se află cea mai riguroasă în reguli mănăstire din România - Frăsineiul, cunoscut şi sub numele de Athosul României.

Despre Frăsinei s-au scris multe articole, materiale, studii, care au pus în evidenţă viaţa monahilor de aici, o viaţă canonică, extrem de dură, mai ales prin faptul că femeile nu au ce căuta în acest sfânt lăcaş.

Pelerinii care vin la Frăsinei nu cunosc însă o mare taină a locului, un alt miracol care vine de sub munte, chiar în apropierea mănăstirii, este mai exact o terapie pe care doar localnicii o cunosc şi care, spun ei, "are legătură prin divinitatea cu sfântul lăcaş din apropiere".

Muereasca este o comună care se întinde pe valea râului cu acelaşi nume, pornind dinspre vărsare până aproape de Muntele Buila, urcând în trepte şi înghesuindu-se între cei doi versanţi muntoşi care i-au obligat pe oameni să preţuiască fiecare colţ de pământ drept şi i-au făcut să respecte şi piatra şi lemnul.

"Casa din Muereasca nu este o casă cu specific brâncovenesc, cum o vedem în tot judeţul Vâlcea. Dacă ar fi să definim un stil de arhitectură al locului, am spune clar că acesta este stilul muereştean. În ce sens? Casele din Muereasca au obligatoriu un etaj şi cerdac de lemn sau pridvor. Parterul este construit pe o temelie de piatră de munte, de 70 de cm grosime şi dă senzaţia unei fortăreţe. La parter obligatoriu este magazia şi bucătăria. Deasupra este etajul care are între trei şi camere de dormit funcţie de starea socială şi de numărul de copii. Tot etajul are un pridvor de lemn frumos lucrat. Aici, în pridvor serile de vară răcoroase sunt o încântare. Se aude de peste tot cum curge pârâul jos în vale", spune Ion Ungureanu, primarul comunei Muereasca.

De altfel la bază, Muereasca a avut trei comunităţi sau bresle - crescătorii de animale, tăietorii de lemne şi zidarii în piatră.

"Zidarii în piatră de munte doar aici la Muereasca puteau fi găsiţi, erau cei mai buni meseriaşi. Aceste comunităţi au pus bazele comunei noastre, am putea spune că era o comună în secolele trecute tipic de munte, adică una închisă cu reguli interne. Poate şi de aceea Frăsineiul a fost ales să fie ridicat aici. După Al Doilea Război, din păcate, fiecare familie avea cel puţin un membru la Canal sau la Sighet", mai spune primarul Ungureanu.

De altfel, se spune că activiştii colectivizării au fost bătuţi de câte ori încercau sau intre în sat, iar a doua zi nimeni nu recunoştea nimic. Chiar dacă erau luaţi localnici, torturaţi sau purtaţi prin temniţă.

Dar miracolul din Muerească se află într-un canion de peste 300 de metri înălţime, pe drumul mănăstirii. Astfel, după ce se părăseşte ultimul sat al comunei, Andreeşti, pentru a ajunge la miracol, trebuie să te abaţi de la drumul principal şi să cobori spre râu. Jos la baza râului, traversat de zeci de punţi începe satul Şuta. Un sat atârnat pe nişte culmi stâncoase, pe sub care curge râul Muereasca.

De aici începe un canion cu pereţi verticali, lat de 3-4 metri şi înalt de 250 - 300 de metri. La intrarea în canion se simte imediat mirosul de sulf. Un miros care ameţeşte în primă fază pe oricine se abate neînsoţit, pentru că potecile sunt destul de periculoase, se merge doar pe pietre de râu, multe din ele alunecoase.

"La căpătul din aval sunt două - trei dar cu cât se intră mai mult în canion cu atât numărul lor creşte. Aceste izvoare sulfuroase au fost de fapt medicamentul bătrânilor de aici de sute de ani. Se spune că ăsta e secretul pentru care zidarii în piatră de munte şi la 70 de ani spărgeau şi dăltuiau stânca. Oamenii veneau aici ca şi acum cu sticluţele şi luau apă miraculoasă. Medicul personal de la Băile Olăneşti al Elenei Ceauşescu a venit aici şi a făcut analize la o parte din izvoare şi a rămas surprins când a descoperit că proprietăţile terapeutice ale acestora sunt exact ca cele ale izvorului 24 din staţiune", spune primarul din Muereasca.

Iar dacă izvoarele din aceste chei sunt similare cu cele din Băile Olăneşti atunci acestea ar putea trata litiaza reno-ureterală, litiaza renală operată, infecţii urinare, diateza urică si oxalică, guta, hiperuricemie, diabet zaharat, hepatite cronice, insuficienţă hepatică şi multe alte boli.

Medicul specialist Samoil Teleki, cel care a studiat aceste izvoare şi a confirmat calitatea lor medicală are propria explicaţie în cazul izvoarelor din Cheile Şutei: "Există aceeaşi pânză freatică, una care se întinde de la Călimăneşti până spre Olăneşti şi evident Muereasca se află între cele două staţiuni, deci automat aceste izvoare pleacă din această pânză. Se impune obligatoriu însă un studiu asupra acestor izvoare sulfuroase. Ele sunt diferite de la stâncă la stâncă".

Localnicii însă susţin teoria miracolului care ţine de prezenţa în apropierea a "celei mai sfinte mănăstiri din apropiere", miracolul Frăsineiului. Oricare dintre variante ar fi, primăria şi-ar dori valorificare acestor izvoare în scop medical şi turistic, mizând în acest sens pe interesul investitorilor în domeniu.

"Mai ales că da, ştim din bătrâni că această apă este una tămăduitoare dar totuşi trebuie să existe medici care să spună cu ce anume boli nu este compatibilă", mai spune edilul din Muereasca.

Asemenea izvoare minerale au fost descoperite şi în localităţile Mihăeşti, Tomşani, Pietrari şi Costeşti.

De altfel, judeţul Vâlcea este cunoscut prin cele patru staţiuni balneologice renumite pentru izvoarele lor medicale - Călimăneşti-Căciulata, Băile Olăneşti, Băile Govora şi Ocnele Mari, unde anual mii de turişti din România şi din afara ţării vin la tratament. AGERPRES / (AS - autor: Liviu Popescu, editor: Marius Frăţilă)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.