Modifică dimensiunea fontului:
Brăila, 17 apr /Agerpres/ - Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii face, în fiecare an, din Biserica Greacă "Buna Vestire" din Brăila, un adevărat loc de pelerinaj pentru mii de ortodocşi care îşi urmează chemarea credinţei şi se adună cu mic cu mare în jurul sfântului lăcaş din oraşul de la Dunăre.
În fiecare an, în prima vineri după Paşte, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Izvorul Tămăduirii, un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu în lucrarea mântuirii oamenilor. Creştinii ortodocşi vin în această zi la biserică pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei, cunoscută şi sub numele de Agheasma Mică.
Legenda Izvorului Tămăduirii de la Biserica Greacă spune că, demult, pe înserat, un cioban, care îşi ducea oile de la păscut spre casă, era supărat şi îngândurat că mama lui orbise şi se ruga la Dumnezeu să-i dea acesteia sănătate. Deodată, în faţă, i-a apărut Maica Domnului şi i-a spus să construiască o mică troiţă lângă stejarul cel mai bătrân din zonă şi să o împodobească cu multe icoane şi în fiecare seară când va trece pe acolo, să aprindă candela şi să se roage pentru ca mama lui să poată vedea. A doua zi, ciobanul s-a apucat de treabă şi, în trei zile, a terminat de construit mica troiţă. A observat, însă, că pe lângă construcţia făcută de el, un firicel de apă a apărut şi s-a apucat să sape un şanţ pentru ca apa să se poată scurge. Pentru că era foarte cald şi îi era sete, omul a băut din apa ce curgea şi, văzând că este rece şi bună la gust, a pus într-o sticlă să-i ducă şi mamei sale acasă să-i dea să bea şi să se spele pe faţă. La numai o săptămână după ce a băut din această apă, mama ciobanului s-a vindecat şi a început să zărească lumina zilei, spune legenda.
Este legenda izvorului făcător de minuni de la Biserica Greacă 'Buna Vestire' din Brăila, recunoscut în întreaga lumea pentru puterile sale vindecătoare, care se află la 15 metri adâncime, sub Sfântul Altar, şi izvorăşte o dată pe an, de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii.
Biserica Greacă din Brăila este unică în toată creştinătatea, fiind singurul lăcaş cu trei hramuri şi trei altare din România: Buna Vestire, Sfântul Gherasim şi Sfântul Ierarh Nicolae.
Este deja o tradiţie ca pelerinii să vină la Brăila cu o zi înaintea deschiderii Izvorului şi să îşi petreacă noaptea în curtea Parohiei 'Buna Vestire', care le pregăteşte credincioşilor, de fiecare dată, pachete cu mâncare şi un cort în curte, unde să se poată adăposti, dacă vremea este nefavorabilă.
Şi în acest an, mii de pelerini sosiţi din toate colţurile ţării au stat ore în şir la cozi formate pe patru-cinci rânduri, pentru a lua apă sfinţită de la izvorul Bisericii.
Despre apa tămăduitoare de boli trupeşti şi sufleteşti de la Brăila s-a auzit în toate colţurile ţării, iar oamenii au stat răbdători la cozi, care s-au întins pe zeci de metri şi au rostit rugăciuni, în şoaptă sau chiar cu glas tare, iar unii dintre ei au povestit despre minunile pe care le-a făcut, de-a lungul timpului, apa sfinţită luată de la Izvorul Tămăduirii.
Acum 11 ani, omul meu nu putea merge, după ce a fost izbit în plin de o maşină. Doctorii mi-au spus că nu va mai merge niciodată, dar cu credinţă în Dumnezeu am mers an de an la Izvorul Tămăduirii şi i-am adus apă sfinţită, iar astăzi pot să vă spun că stă pe picioarele lui. Este cea mai mare bucurie pe care ne-a putut-o face Fecioara Maria', spune o femeie de 60 de ani, care a stat peste patru ore la rând pentru a lua apă sfinţită.
Printre credincioşii veniţi să ia agheasma în care şi-au pus atâtea speranţe de vindecare s-a aflat şi un băiat de 14 ani, care ne-a mărturisit că a venit să ia apă sfinţită pentru bunica lui, în vârstă de 75, care este bolnavă: Când eram mic, veneam în fiecare an să iau agheasmă cu bunica mea, care m-a crescut. De trei ani ea s-a îmbolnăvit şi acum vin singur şi îi duc această agheasmă făcătoare de minuni, pentru că vreau să se facă bine. Şi ştiu că se va face bine', spune încrezător băiatul.
Un tânăr de 25 de ani din Galaţi, creştin practicant' aşa cum se defineşte, ne-a spus că vine an de an la Izvorul Tămăduirii din Brăila şi duce apă sfinţită tuturor rudelor aflate în oraşul vecin. S-au învăţat ca an de an să primească de la mine câte o sticluţă cu agheasmă de la Izvorul Tămăduirii din Brăila. Vin aici de şapte ani şi voi mai veni încă 70 de acum înainte, dacă Dumnezeu mă ţine sănătos, pentru că toţi ai mei sunt bine şi asta este clar o minune de la Dumnezeu', spune acesta.
Un grup de femei nevăzătoare din Bârlad, aduse cu un microbuz, au stat mai bine de trei ore la rând pentru a primi apa sfinţită despre care sunt convinse că are puteri miraculoase. 'Mă şterg zilnic la ochi cu agheasmă de la Izvorul Tămăduirii şi vreau să vă spun că, în ultima vreme, am început să zăresc. Este o minune dumnezeiască. Ştiu un om care chiar a început să vadă bine după ce şi-a atins zilnic ochii cu apa sfinţită de la Brăila', ne-a spus una dintre nevăzătoare.
Izvorul de la Biserica Buna Vestire' a fost deschis joi seară după ce un sobor de preoţi a sfinţit apa izvorâtă de sub Sfântul Altar, care a fost strânsă de oamenii Parohiei în cinci căzi a câte 1.000 de litri fiecare şi 500 de sticle de doi litri, puse la dispoziţia enoriaşilor.
Prin bunăvoinţa unui creştin din Germania, care a donat bani pentru reamenajarea şi reconstruirea fântânii de sub altarul bisericii, lăcaşul de cult are şi o pompă electrică de scoatere a apei.
Sfânta Liturghie Arhierească de sfinţire a Agheasmei şi de binecuvântare a apelor a fost oficiată vineri dimineaţă de Arhiepiscopul Dunării de Jos, Prea Sfinţia Sa Casian Crăciun, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.
Ridicată între 1863-1872, Biserica 'Buna Vestire' este un monument istoric care îmbină stilul bizantin cu cel gotic renascentist şi prezintă puternice influenţe antice greceşti, reprezentând un adevărat punct de reper pentru Centrul Istoric al Brăilei. Edificiul are aproximativ 44 de metri lungime şi 22 metri lăţime, iar grandoarea lui arăta prestigiul şi autoritatea Comunităţii Greceşti de la Brăila, din acea vreme.
Pictura a fost realizată, în mare parte, de Gheorghe Tattarescu şi continuată, între anii 1901-1903, de către Constantinos Livadas Liochis. Tâmpla bisericii a fost lucrată în stil neoclasic şi este de culoare albă, cu decoraţii aurite în basorelief. Catapeteasma este lucrată în foiţă de aur şi este opera artiştilor aduşi de la Constantinopol, temelia este din piatră, iar pereţii din cărămidă şi marmură. Candelabrele bisericii sunt din cristal de Murano şi Boemia, care, împreună cu pardoseala din parchet, creează vizitatorului un sentiment de măreţie.
Biserica este înfrumuseţată cu sfeşnice lucrate la atelierele din Constantinopol, aşezate între iconostase, iar decorul bisericii este completat de un număr mare de icoane portabile.
Gardurile de protecţie din curtea sfântului lăcaş au fost amplasate la peste un metru de clădire, având în vedere că biserica se află în stare avansată de degradare şi riscă să se dărâme în orice moment, deoarece Comunitatea Elenă şi Arhiepiscopia 'Dunării de Jos' îşi dispută în instanţă dreptul de proprietate asupra edificiului. AGERPRES/(A - autor: Ecaterina Ignat, editor: Diana Dumitru)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.