Drobeta Turnu Severin, 30 mar /Agerpres/ - Pljeskavica (pleşcaviţa) este una dintre cele mai vechi şi populare mâncăruri sârbeşti.
Reţeta pleşcaviţei este relativ simplă, dar pentru a fi cât mai savuroasă obligatoriu trebuie preparată în aproape zece ore.
Pleşcaviţa, asemănătoare unei chiftele întâlnite în bucătăria românească, rivala micului de la noi, dar cu formă rotundă, plată, cu un diametru de zece centimetri, se prepară din amestec de carne tocată de vită, porc sau miel, în funcţie de gusturi.
Majoritatea restaurantelor româneşti, în special cele din sud-vestul ţării, au introdus-o în meniuri sub denumirea de ''specialitatea casei''.
Nefiind marcă înregistrată, a fost 'importată' şi de proprietarii de pensiuni din Clisura Dunării, foarte frecventate de turiştii veniţi din toată Europa.
Administratorul unui restaurant din Gura Văii, localitate aflată la un kilometru de Vama ''Porţile de Fier I'', Lavinia Neţoiu, ne dezvăluie secretul preparării pleşcaviţei.
Pentru o porţie de 150 grame se folosesc: 50 grame carne de vită, 50 grame carne de porc sau de miel, o ceapă mare, patru căţei de usturoi, 20 grame de caşcaval, 5 grame piper pisat şi 2-3 grame de sare fină. Reţeta poate fi diversificată şi aromată prin adăugare de praf de coriandru, scorţişoară, chimen sau cardamom.
''Compoziţia este frământată ca aluatul, după ce se aşază pe o folie unsă cu ulei. Se lasă la 'odihnit', pentru omogenizare, în frigider, aproximativ 9-10 ore, apoi se scoate şi se 'toarnă' într-o formă cu o grosime de până la un centimetru, presându-se cu palmele. După câteva minute se scoate şi se pune pe grătar, în tigaie sau pe plită, timp de 10-12 minute, avându-se grijă să se întoarcă pe o parte şi pe cealaltă. Se serveşte în farfurie cu diferite garnituri, în special cartofi prăjiţi, ceapă feliată, ciuperci, pilaf de orez'', este reţeta pleşcaviţei.
Pentru a fi cât mai delicioasă, spun cunoscătorii, pe masă ar trebui să existe şi o sticlă de vin alb marca Dusa Dunava ('Sufletul Dunării') de origine din Kladova, localitate sârbească aflată peste frontieră, în dreptul municipiului Drobeta Turnu Severin. AGERPRES/ (AS - autor: Florian Copcea, editor: Georgiana Tănăsescu)
Reţeta pleşcaviţei este relativ simplă, dar pentru a fi cât mai savuroasă obligatoriu trebuie preparată în aproape zece ore.
Pleşcaviţa, asemănătoare unei chiftele întâlnite în bucătăria românească, rivala micului de la noi, dar cu formă rotundă, plată, cu un diametru de zece centimetri, se prepară din amestec de carne tocată de vită, porc sau miel, în funcţie de gusturi.
Majoritatea restaurantelor româneşti, în special cele din sud-vestul ţării, au introdus-o în meniuri sub denumirea de ''specialitatea casei''.
Nefiind marcă înregistrată, a fost 'importată' şi de proprietarii de pensiuni din Clisura Dunării, foarte frecventate de turiştii veniţi din toată Europa.
Administratorul unui restaurant din Gura Văii, localitate aflată la un kilometru de Vama ''Porţile de Fier I'', Lavinia Neţoiu, ne dezvăluie secretul preparării pleşcaviţei.
Pentru o porţie de 150 grame se folosesc: 50 grame carne de vită, 50 grame carne de porc sau de miel, o ceapă mare, patru căţei de usturoi, 20 grame de caşcaval, 5 grame piper pisat şi 2-3 grame de sare fină. Reţeta poate fi diversificată şi aromată prin adăugare de praf de coriandru, scorţişoară, chimen sau cardamom.
''Compoziţia este frământată ca aluatul, după ce se aşază pe o folie unsă cu ulei. Se lasă la 'odihnit', pentru omogenizare, în frigider, aproximativ 9-10 ore, apoi se scoate şi se 'toarnă' într-o formă cu o grosime de până la un centimetru, presându-se cu palmele. După câteva minute se scoate şi se pune pe grătar, în tigaie sau pe plită, timp de 10-12 minute, avându-se grijă să se întoarcă pe o parte şi pe cealaltă. Se serveşte în farfurie cu diferite garnituri, în special cartofi prăjiţi, ceapă feliată, ciuperci, pilaf de orez'', este reţeta pleşcaviţei.
Pentru a fi cât mai delicioasă, spun cunoscătorii, pe masă ar trebui să existe şi o sticlă de vin alb marca Dusa Dunava ('Sufletul Dunării') de origine din Kladova, localitate sârbească aflată peste frontieră, în dreptul municipiului Drobeta Turnu Severin. AGERPRES/ (AS - autor: Florian Copcea, editor: Georgiana Tănăsescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.