Timişoara, 20 feb /Agerpres/ - La capătul Triodului, trei săptămâni în care creştinii ortodocşi se pregătesc să renunţe la mâncărurile de "dulce" pentru şapte săptămâni din Postul Mare, familiile bănăţenilor fac o masă de Lăsata Secului de carne, la sfârşitul "săptămânii albe", numite astfel pentru că este dezlegare la lapte, brânză, ouă şi peşte.

În seara ajunării se adună rudele şi ca să nu supere nici legea creştinească, nici să nu ţină neamurile flămânde, femeile dreg mâncăruri ce sunt permise, iar masa se umple cu adevărate delicatese: zamă dă păsulă (fasole), băbăiele cu coleşă şi brânzoaice.

"Păsula se spală şi se lasă la înmuiat de seara până dimineaţa, ca să fiarbă mai repede. Se curăţă două rădăcini de pătrunjel şi două de păstârnac, patru morcovi şi două cepe. O să mai avem nevoie de o lingură de boia, cam 200 de grame de ulei, 3-4 litri de apă şi o lingură de făină albă", spune Denes Robert din Dumbrăviţa, un adevărat maestru în prepararea mai multor feluri de preparat fasolea albă.

Uleiul se pune în oală şi când este încins se pune ceapa tăiată mărunt şi se lasă să se rumenească, apoi se adaugă boiaua şi făina pentru rântaş, se amestecă şi nu se lasă să se prindă de fundul oalei, apoi se stinge cu apa în care a fiert fasolea. Se mai lasă să dea câteva clocote şi mâncarea e gata. La sfârşit, se poate adăuga mărar tocat murat în oţet.

Păsula astfel gătită se serveşte cu mămăligă şi cu murături de casă, aromate în butoi cu usturoi.

Pentru băbăielele cu coleaşă (mămăligă) trecem dealul şi ajungem în zona Cetăţii Jdioara, unde Crenguţa Ploscaru şi Nicoleta Mustaţă ştiu cel mai bine să transforme mămăliga într-o mâncare fină, cu un gust delicios, care nu se poate uita.

"Avem nevoie de patru ouă, lapte şi 300 de grame de brânză de oaie, făină de mălai, sare şi apă. Ouăle, laptele şi brânza rasă se amestecă bine într-o cratiţă şi se pun la foc, până se îngroaşă compoziţia. Separat se face coleaşa, obişnuit; în apa fiartă cu puţină sare turnăm 'în ploaie' făina de cucuruz (de porumb)", spun cele două cumetre.

Când amestecul şi mămăliga sunt gata, se toarnă în strachini din lut "crema" din lapte, brânză şi ouă, iar coleaşa se pune în mijlocul blidului, frumos, în formă decupată cu lingura, asemeni unor găluşte. Până se răcesc potrivit cât să nu ne frigem limba şi gâtul, mesenii mai ridică un păhărel de răchie în cinstea gazdelor.

Brânzoaicele miros cel mai bine în gospodăria Anetei Costa din Sânandrei, care se grăbeşte să pună pe masa Lăsatului de Sec cei mai delicioşi colăcuţi. Pentru această reţetă avem nevoie de o jumătate kilogram de făină albă, 25 de grame de drojdie, un gălbenuş şi un ou întreg, 4 linguri de ulei, lapte cât cuprinde, 200 de grame de mac, 200 de grame nucă, 5-6 linguri de zahăr şi coajă rasă de la o lămâie.

Pentru umplutură amestecăm într-un castron 500 de grame de brânză proaspătă de vaci cu 100 de grame de smântână, un pumn de stafide, un plic de zahăr vanilat, 200 de grame de zahăr şi 50 de grame de griş.

"Făina se pune într-un vas, la mijlocul făinii facem un cuibuşor în care punem drojdia sfărâmată, puţin zahăr şi puţin lapte călduţ. Se lasă într-un loc călduros până creşte drojdia, după care se frământă aluatul, adăugându-se uleiul şi gălbenuşul. Se frământă bine aluatul, se lasă din nou să crească, acoperit cu un prosop. Se întinde cu sucitorul o pătură din aluat, care se taie în pătrate. Fiecare pătrat se umple cu gem sau cu brânză de vaci. Se adună cele patru colţuri ale pătratului spre mijloc, se pun în tava unsă şi se dau la copt", spune tanti Aneta.

După păsulă şi băbăiele, brânzoaicele şi un vin alb de Recaş care face mărgele în pahar, deschid pofta de vorbă, care se întinde, de obicei, până după miezul nopţii, când ne trezim în prima zi din Postul Păresimilor, ce se va încheia în noaptea Învierii. AGERPRES/(AS - autor: Otilia Halunga, editor: Cristian Anghelache)