COD GALBEN: 27-10-2021 Intre 08:00 si 11:00 se va semnala ceață care determină reducerea vizibilității local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Giurgiu, Județul Teleorman;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Râmnicu Vâlcea, 23 ian /Agerpres/ - Călătorul care intră în Ţara Loviştei, una dintre cele mai înalte depresiuni intramontane din judeţul Vâlcea, pe malul stâng al Oltului, nu are cum să nu descopere pe drumul principal mai multe cruci malteze, din acelea cu braţele în formă de triunghi, situate la intersecţii sau treceri de ape.

Dar nu sunt doar cruci, sunt o serie de bolovani, unii destul de mari pe care sunt fie semne crestate, fie înscrisuri în latină, fie în slavonă, semn că drumul care pleca din Câineni şi mergea către Argeş era de departe una dintre cele mai importante rute comerciale ale Europei.

Atât profesorul Mihai Călinoiu, cât şi primarul Ion Sandu din Perişani au afirmat vineri că drumul de tranzit care străbate Ţara Loviştei este unul care vine din Evul Mediu timpuriu şi mai multe sute de ani a fost de fapt singura legătură în diagonală care traversa această parte de ţară, legând Occidentul de Orient.

"Chiar dacă nu este vorba de celebrul drum al mătăsii al antichităţii, este vorba de acest drum care a fost studiat de mai mulţi istorici de la Universitatea Bucureşti şi se poate afirma cu precizie că acest drum are obârşia odată cu primele cruciade ale Apusului. De aceea, probabil, şi crucea malteză, simbol creştin care a fost preluat ulterior şi de creştinii ortodocşi din zonă. Drumul este cel despre care noi, vâlcenii, spunem că este şi ruta pe care a ales-o nefericit inspirat regele Carol Robert de Anjou când a fost învins de Basarab I", spune prof. Mihai Călinoiu.

De altfel, din punct de vedere geografic, drumul care trece prin Ţara Loviştei, străbătând patru comune, este şi acum cea mai scurtă legătură între Sibiu şi Bucureşti, prin evitarea rutei Valea Oltului.

"Iar dacă punem la socoteală multitudinea de pietre tombale de pe acest drum care au inscripţii fie în slavonă, fie în latină, atunci avem o imagine clară a faptului că acest drum a fost de fapt ruta comercială a Occidentului cu Orientul în perioada medievală. Legăturile comerciale dintre Imperiul Habsburgic şi cel Otoman şi de aici cu restul lumii asiatice şi arabe nu aveau altă variantă de transport decât pe aici prin Loviştea", susţine prof. Mihai Călinoiu.

Primarul din Perişani vine cu un argument care aduce mult mai devreme originile acestui drum, menţionând castrele romane de pe teritoriul comunelor loviştene - două în Racoviţa şi câte unul în Titeşti, Câineni şi Perişani.

"Nu ştim însă dacă drumul romanilor mergea spre Argeş sau era doar unul care venea dinspre sud de la Dunăre spre Ardeal, dar este cert că şi romanii foloseau pe teritoriul Loviştei aceeaşi rută militară şi comercială în timpul stăpânii Daciei", afirmă primarul Ion Sandu.

Revenind la pietrele care marchează drumul Loviştei de intrare până spre Argeş, primarul din Perişani le-a adunat pe toate şi le va expune în Muzeul Posada, alături de alte artefacte militare.

"În ultimii zece ani am depus o muncă mai mult voluntară de a aduna toate pietrele care sunt, după părerea multor specialişti, borne ale acestui drum deschis de cruciaţi şi ulterior bătut de comercianţi dinspre Apus spre Orient. De ce am făcut asta? Pentru a le avea la un loc şi pentru ca arheologii să le poate analiza şi compara simbolurile care sunt trecute pe ele. Aici se va deschide cu siguranţă o tabără arheologică permanentă, date fiind descoperirile din toamnă în zona Posadei, mă refer la acele săgeţi, vârfuri de suliţe şi alte artefacte militare", spune primarul din Perişani.

În colecţia de pietre a Primăriei Perişani stau deja mai bine de 20 de bolovani încrustaţi sau sculptaţi aduşi din Ţara Loviştei şi care au mărginit drumul axial care urcă de la Câineni spre Argeş. Cea mai interesantă piesă rămâne însă placa de doi metri de pe teritoriul comunei Titeşti, care are în centru simbolul Crucii Malteze, iar în lateral mai multe rânduri scrise în latină. Această placă a fost găsită din întâmplare la reabilitarea unei rigole de apă, când lucrătorii au dorit să îndepărteze un podeţ de piatră, situat pe marginea drumului Loviştei.

"Nu mare le-a fost mirarea când, întorcând podeţul cu faţa în sus, au rămas uimiţi când au descoperit pe partea de dedesubt inscripţia. Cu siguranţă avea o legătură directă cu acest drum comercial", menţionează prof. Mihai Călinoiu.

Până una-alta, astăzi acest drum, DN7D, este singurul drum naţional de pământ din România. De 20 de ani autorităţile locale şi judeţene au cerut asfaltarea acestuia, mai ales că este cea mai scurtă legătură dintre Sibiu şi Piteşti, prin Curtea de Argeş, evitându-se Valea Oltului, actualul DN7.

Drumul străbate Ţara Loviştei prin patru comune cu specific păstoresc, parte din ele întemeiate de ciobanii sibieni. Acestea sunt Câineni, Boişoara, Titeşti şi Perişani. Pietrele bornă care au marcat de sute de ani acest culoar comercial urmează să fie expuse în Muzeul Posada de unde vor putea fi studiate de cei care doresc să afle mai multe despre originile acestui "drum al mătăsii" în varianta românească. AGERPRES/(AS - autor: Liviu Popescu, editor: Ştefan Gabrea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.