COD GALBEN: 01-05-2025 Intre 05:30 si 09:00 se va semnala Ceață ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 m și izolat sub 50 m. in Județul Suceava;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Braşov, 19 dec /Agerpres/ - Drumul Braşov - Poiana Braşov în lungime de 12,4 km a împlinit vineri 50 de ani de la inaugurare, prilej cu care a fost lansată la Biblioteca Judeţeană "George Bariţiu" cartea "Drumul Livada Poştei - Warte - Poiana Braşov - 50 de ani de existenţă 1964-2014", scrisă de arhitectul Gruia Hilohi.

"Exact în urmă cu 50 de ani, la ora 12,30 a fost inaugurat drumul Braşov - Poiana Braşov de conducătorul de atunci al României, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Deşi drumul nu era asfaltat, era de macadam, conducătorul statului a spus ca drumul să fie asfaltat în cel mai scurt timp. Este adevărat că asfaltarea drumului s-a încheiat în totalitate în anul 1966. Pentru vremea respectivă a fost o realizare extraordinară a autorităţilor locale pentru că toate cheltuielile au fost suportate de primărie. Pe lângă dezvoltarea industrială puternică a Braşovului de atunci, darea în folosinţă a drumului spre staţiunea Poiana Braşov a creat o dezvoltare explozivă a turismului în staţiune", a afirmat şeful de proiect al drumului, ing. Alexandru Filipescu, în vârstă de 83 de ani.

Viceprimarul Braşovului, Adina Durbacă, a subliniat, la rândul ei, importanţa extraordinară a drumului pentru dezvoltarea municipiului, precizând că primăria alocă sume importante pentru întreţinerea lui.

"Acest drum este o modalitate de promovare a oraşului şi a staţiunii Poiana Braşov şi, de aceea, ţin să-i felicit pe toţi cei care şi-au adus contribuţia la realizarea drumului, în frunte cu dumneavoastră, domnule Alexandru Filipescu, care aţi fost şeful proiectului", a spus viceprimarul Braşovului.

"Realizarea unui drum de legătură între Braşov şi Poiana Braşov a fost o preocupare a edililor oraşului încă din secolul al XIX-lea. În anul 1879 s-a întocmit planurile unui drum de care, de la Pietrele lui Solomon la Poiana de Jos, iar în primii ani ai secolului al XX-lea s-au efectuat lucrări de îmbunătăţire a drumului realizat, reluate apoi la scară amplă în anul 1935. Drumul numit în prezent "Drumul vechi", care începe la capătul cartierului Şchei a însemnat foarte mult în apariţia şi dezvoltarea turismului în Poiana Braşov şi în Masivul Postăvarul. Drumul este folosit şi acum de foarte mulţi turişti care doresc să parcurgă traseul până în Poiana Braşov, pe jos. După perioada de pionerat în turism aşteptările erau mari, iar lucrurile păreau să conducă spre o modernizare rapidă, dar Al Doilea Război Mondial a suspendat brusc orice iniţiativă", a spus autorul cărţii Gruia Hilohi.

Organizarea Jocurilor Mondiale Universitare de Iarnă în Poiana Braşov între 29 ianuarie - 4 februarie 1951 a făcut ca în staţiune să apară un hotel, primul teleferic spre Postăvarul, stadionul, pârtii de schi cu trambuline, o pistă de bob, un lac artificial pentru agrement. Trei dintre realizările anului 1951 vor cunoaşte un destin tragic. Hotelul a ars în întregime în anul 1952 şi numai în 1958 s-a inaugurat noua construcţie cunoscută sub numele de Hotelul Sport. Şi Telefericul a fost marcat de un accident tragic cu zeci de victime în anul 1966, iar pârtia de bob a fost abandonată datorită numeroaselor accidente. Cu toate acestea staţiunea a rămas o destinaţie favorită, astfel că "Drumul vechi" nu mai făcea faţă la începutul anilor '60, atât din punct de vedere pietonal, cât şi auto.

După 1960 dezvoltarea tot mai rapidă a industrializării Braşovului şi a tinerei staţiuni Poiana Braşov a necesitat construirea unui drum modern, astfel că în anul 1960 primăria a dat ordin să se întocmească materialele necesare proiectării drumului. Anul următor s-a trecut la elaborarea unor studii, iar în 1962 s-a început proiectarea efectivă care a durat până în trimestrul III al anului 1963, când s-a început construirea efectivă a drumului. Timp de 10 zile s-a făcut alegerea traseului, fiind consultaţi mai mulţi turişti braşoveni care se deplasau în staţiune, astfel încât să fie surprinse cât mai multe panorame turistice, lucru realizat pentru că, în deplasarea spre staţiune se pot vedea o parte din Ţara Bârsei, Masivele Bucegi, Postăvarul, Piatra Craiului, Tâmpa şi o mare parte a Braşovului din cele două zone de Belvedere. 20% din construcţia drumului s-a realizat prin munca patriotică a elevilor, studenţilor, militarilor şi a muncitorilor. Drumul are 57 de curbe şi opt serpentine şi poate fi parcurs în 10-15 minute. S-au făcut 100.000 de metri cubi de derocări, şapte podeţe boltite cu diametrul de trei metri, şapte podeţe dalate cu deschidere de un metru şi un podeţ cu deschidere de 10 metri.

Lucrările au fost executate de Întreprinderea de Construcţii Transporturi Braşov, drumul având o lăţime de nouă metri la Livada Poştei şi de şapte metri în rest. Asfaltarea drumului s-a început în anul 1965 şi s-a finalizat un an mai târziu. Transportul public pe drum, asigurat de Întreprinderea de Transporturi Braşov, a înregistrat anual creşteri constante ajungându-se de la câteva sute zilnic în vremea circulaţiei pe "Drumul vechi", la peste 25.000 de persoane, în anii '70, în zilele frumoase de odihnă. Turismul a cunoscut o dezvoltare explozivă şi foarte mulţi turişti români şi străini veneau în Poiana Braşov prin Oficiul Naţional de Turism "Carpaţi".

Până în anul 1969 drumul a fost al oraşului Braşov, după care a trecut la Ministerul Turismului, în prezent fiind drumul naţional DN1E. Deceniile 1970 şi 1980 au dus o extindere considerabilă a staţiunii fiind construite numeroase hoteluri, pensiuni, restaurante, în prezent capacitatea de cazare a staţiunii fiind de aproape 4.000 de locuri. Dincolo de utilizările sale în scop turistic, sportiv şi economic, drumul spre Poiana Braşov a devenit un loc special pentru pasionaţii de automobilism, aici desfăşurându-se pe parcursul anului mai multe competiţii.

"Putem spune cu mândrie că drumul Braşov - Poiana Braşov este un succes local, ne mândrim cu ce am realizat, fiind unul dintre obiectivele care au contribuit şi contribuie la dezvoltarea oraşului", a mai arătat ing. Alexandru Filipescu. AGERPRES/(AS - autor: Jana Pintili, editor: Cristian Anghelache)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.