Alexandria, 10 dec /Agerpres/ - Pe coama unui deal înalt, pe partea dreaptă a drumului european 70 care face legătura între Bucureşti şi Alexandria, localitatea Vităneşti găzduieşte una dintre cele mai importante bijuterii arhitecturale din Teleorman: ansamblul fostului conac 'Victor Antonescu'.

Complexul declarat monument istoric, situat pe un domeniu privat, este format din conacul în care s-a născut Constantin Noica, rudă cu diplomatul Victor Antonescu, şi o capelă în stil neo-bizantin în care în prezent se regăsesc osemintele acestuia din urmă, copie fidelă a capelei Stella Maris din Balcic.

Victor Antonescu s-a născut la data de 3 septembrie 1871, în comuna Antoneşti, judeţul Teleorman şi a murit la 22 august 1947, în Bucureşti. El a fost om politic şi ministru al Romaniei în diverse perioade, ocupând o perioadă şi funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a României. Între familia Antoneştilor din Vităneşti şi mareşalul Ion Antonescu nu există nicio legătură de rudenie.

Pe aleea din ciment care conduce la capelă doar copacii bătrâni şi aproape uscaţi de vreme stau mărturie perioadelor bune şi zbuciumate deopotrivă prin care a trecut familia Antonescu. Capela a fost realizată de însuşi Victor Antonescu, iar construcţia este impresionantă la exterior, graţie aspectului dat de cărămidă, precum şi la interior datorită picturilor. În afara pereţilor îmbrăcaţi în frescă, interiorul monumentului este considerat o raritate datorită structurii formate doar din altar şi naos. Picturile exterioare nu s-au mai păstrat în timp. Monumentul este cunoscut în zonă drept 'Capela Stella Maris din Vităneşti', deoarece aceasta este o copie fidelă a capelei 'Stella Maris' aflată în curtea castelului Reginei Maria de la Balcic. Atât Victor Antonescu cât şi soţia acestuia, Eliza, aveau o strânsă relaţie cu Regina Maria, fapt care a dus la zidirea edificiului. Victor Antonescu a lăsat construcţia moştenire Academiei Române, prin testamentul său din 1943. Capela a fost jefuită de soldaţi sovietici în septembrie 1944, intrând ulterior într-o degradare care s-a acumulat timp de mai multe decenii.

''Acolo este vorba de un complex legat de mari familii boiereşti din istoria României. Este vorba în primul rând de familia Noica şi de familia Antonescu, o mare familie de liberali. În ce constă complexul de acolo? În primul rând din conacul familiei Antonescu unde s-a născut marele filosof Constantin Noica. De asemenea, tot în cadrul complexului, un alt obiectiv unicat în ţară, în România de acum, este capela fostului conac 'Victor Antonescu'. Ea a fost ridicată în stilul capelei Stella Maris de la Balcic, după acel model. De aceea am spus că este unicat în România de azi. Trebuia să fie capela familiei. Acolo a şi fost înmormântat Victor Antonescu. A fost realizată la începutul secolului XX. Cel care a ridicat toate aceste construcţii a fost Victor Antonescu. Conacul este ridicat în arhitectura specifică sfârşitului de secol XIX - începutul secolului XX. Referitor la Stella Maris, cei care vin în vizită au ce să vadă. Este unică. În primul rând este vorba de aspectul arhitectural. Prin cărămida aparentă, construcţia aceasta este într-un stil bizantin. A ajuns să fie realizată după acel model, în funcţie de rolul pe care Victor Antonescu şi familia lui îl aveau pe lângă familia regală şi în viaţa politică a României. Victor Antonescu a fost în relaţii deosebit de apropiate de Regina Maria şi de Regele Ferdinand. Acolo mai sunt oseminte ale lui Victor Antonescu, parte din ele, pentru că a fost perioada 1947, când au fost scoase. Asta este o parte de istorie tragică', a declarat, pentru AGERPRES, directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Teleorman, Constantin Ţînţariu.

Dincolo de capelă, purtând paşii pe aceeaşi potecă rece, la capătul aleii este situată casa în care la 12 iulie în anul 1909 s-a născut Constantin Noica, poet, filosof, publicist şi cunoscut scriitor român. Felinarele ruginite, construcţia în sine şi placa memorială deteriorată încă mai păstrează o parte din autenticitatea acelor vremuri. Ansamblul fostului conac Victor Antonescu face parte din categoria B a monumentelor, acea categorie care delimitează construcţiile de importanţă locală de cele de importanţă naţională ori universală.

'Este vorba de trei categorii sau trei grupe valorice. Cea mai mare, grupa UNESCO, monumente de importanţă universală. În Teleorman nu există niciuna. A două grupă valorică este grupa A, monumente de importanţă naţională. Avem Balaci, Plăviceni, cetatea Turnu, bisericile din lemn. Urmează apoi grupa B, monumente istorice de importanţă locală. Ansamblul se încadrează la B. Din punctul meu de vedere ar fi trebuit să se încadreze la A doar că atunci când s-a făcut lista monumentelor în anii ‘90, ‘91 aşa a fost pusă', a spus în completare directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Teleorman, Constantin Ţînţariu.

Din cauza stării de degradare în care se afla capela, pictorul Ion Drăghici a demarat un proiect de restaurare a imaginilor interioare împreună cu o echipă de pictori-restauratori. Direcţia Judeţeană de Cultură şi Patrimoniu a dorit să realizeze un drum separat de acces din DE 70 către capelă, pentru ca monumentul să poată fi admirat fără a se trece pe domeniul privat, însă iniţiativa nu s-a concretizat până în prezent. AGERPRES/(A - autor: Luiza Abu-Salem, editor: Marius Frăţilă)