Baia Mare, 4 dec /Agerpres/ - Judeţul Maramureş deţine o suprafaţă forestieră de aproape 260.000 de hectare, din care peste 100.000 de hectare o reprezintă parcurile naturale şi rezervaţiile menite a proteja flora şi fauna alpină.

Parcul Naţional Munţii Rodnei şi Parcul Natural Munţii Maramureşului sunt două dintre atracţiile turiştilor români care îndeosebi pe timpul verii străbat potecile munţilor pentru a ajunge la înălţimi de peste 2.000 de metri, admirând peisajul mirific, iar cei mai norocoşi au parte de întâlniri, chiar şi de la mare distanţă, cu caprele negre, renumite pentru dibăcia lor de a se căţăra în căutarea hranei pe cele mai înalte stânci.

"Turiştii care se încumetă să urce pe munte sunt atraşi de sălbăticia zonei, dificultatea traseelor şi de posibilitatea de a ajunge la înălţimi de peste 2.000 de metri, unde vremea se schimbă destul de repede din cauza curenţilor de aer puternici. Cei mai norocoşi ar putea să se bucure, dacă vizibilitatea atmosferică e bună, de întâlnirea cu ciopoarele de capre negre aflate în căutarea hranei pe stâncării. Asta e doar o chestiune de noroc pentru că sunt greu de întâlnit şi şi mai greu de fotografiat', spune directorul Parcului Natural Munţii Maramureşului, Cătălina Bogdan.

Parcul Naţional Munţii Rodnei se întinde pe o suprafaţă ce depăşeşte 46.000 de ha în zona alpină de la interferenţa judeţelor Maramureş, Suceava şi Bistriţa Năsăud. Marea majoritate a traseelor alpine frecventate de turiştii români şi străini au ca punct de plecare oraşul Borşa. De altfel, în Borşa turiştii găsesc multiple posibilităţi de cazare la hoteluri, moteluri şi pensiuni, iar pe durata sezonului rece, pasionaţii de schi îşi pot încerca îndemânarea pe cele cinci pârtii de schi din apropierea staţiunii montane Borşa.

Din Borşa se poate ajunge în Parcul Natural Munţii Rodnei plecând pe traseul Iezerul Pietrosului (660-950 metri), marcaj cu bandă albastră până în vârful Pietrosul Rodnei ( 2.303 metri, altitudine) sau pe variantele Borşa-Tăurile Buhăescu; Borşa-Repedea-Buhăescu-Tăul Tarniţa la Cruce sau Tăurile Buhăiescu; Poiana Borşa-vf. Negoiescu- ăldarea Puzdrele de unde traseul se poate împărţi pe mai multe variante în funcţie de timp calculat de turist, starea vremii şi dotarea de escaladă: Vf. Laptelui, Arieşul Mare, Puzdre sau Tăurile Cimpoiesei, Curmătura Galaţiului, Şaua şi vârful Gărgălu; Borşa Fântână- vârf Zănoaga-Cascada Cailor-Şaua Ştiol-Tăul Ştiol-Iezerul-Izvorul Bistriţei Aurii.

Administratorii parcului susţin că timpul pentru cea mai bună ieşire pe munte e luna iunie, anotimp în care se pot admira în adevărată lor splendoare câmpurile înflorite cu bujor de munte, genţiana, ochiul găinii şi scânteiuţele. Unele specii de bujor pot fi întâlnite şi în apropierea Lacurilor Iezerului şi Tăurilor Buhăiescu.

De asemenea, în interiorul parcului, pe o suprafaţă de aproape 3.300 hectare în jurul versantului Pietrosul Rodnei (2.303 metri altitudine), funcţionează rezervaţia ştiinţifică având acelaşi nume.

O altă rezervaţie care se întinde doar pe 50 hectare este Piatra Rea, cunoscută între montaniarzi pentru vâlcelele de un pitoresc aparte, brâurile şi repezişurile ce se întind până-n vecinătatea flancului stâng a vârfului Piatra Roşie.

Parcul Naţional Munţii Rodnei se desfăşoară într-un peisaj de o frumuseţe ameţitoare ce prezintă urme ale glaciaţiei, cu văi specifice, lacuri şi căldări glaciare, povârnişuri, repezi, culmi prăpăstioase şi cascade formate la înălţimi de aproape 1.000 de metri. Parcul a purtat iniţial numele de rezervaţie naturală şi a fost înfiinţat în anul 1932, la momentul primilor paşi întreprinşi de România pentru ocrotirea mediului ambiant.

Specialiştii au catalogat sute de specii de floră, unele rarisime, printre care se află şi guşa porumbelului, garofiţa rodniană, clopoţelul, ghinţura, floarea de colţ, crucea pământului, floarea de smârdar, dar şi o gamă variată de specii de muşchi ce pot fi întâlnite numai în ţara noastră. Floarea de colţ ce poate fi întâlnită la altitudini de peste 1.500 de metri a fost declarată monument al naturii şi e ocrotită prin lege.

Rezervaţia naţională Munţii Rodnei este renumită pentru cele aproape 400 de capre negre care se presupune că trăiesc pe munte şi sunt văzute sau fotografiate de turişti cu totul întâmplător. Primele efective de capre negre - 200 de exemplare, au populat parcul între anii 1964-1970, materialul biologic fiind adus de silvicultori printr-un program naţional din Munţii Retezat, Bucegi şi Piatra Craiului. De-a lungul zecilor de ani, colonia de capre negre a crescut, iar aclimatizarea a fost una benefică.

Din nefericire, poliţiştii au constat că braconierii vânează caprele pentru calitatea cărnii, însă operaţiunile sunt rare din cauza condiţiilor dificile, obstacolelor naturale şi vremii capricioase la mare altitudine.

În anul 1973, silvicultorii vor mai coloniza spaţiul parcului şi cu 13 exemplare de marmote aduse din Munţii Alpi. Printre speciile rare întâlnite pe arealul parcului se mai află ursul brun, râsul - pisica de munte, cocoşul de mesteacăn, acvila de stâncă, cocoşul de munte, cerbul carpatin şi foarte des întâlnită de turişti în zilele călduroase de vară, întinsă pe stânci, e vipera.

Tot pe teritoriul parcului funcţionează din anii '70 una dintre cele mai vechi staţii meteorologice din ţară, construită într-o căldare glaciară la 1.830 de metri altitudine, în vecinătatea sudică a Lacului Izer, lac care privit de pe coama versantului prinde conturul hărţii României.

O altă arie protejată înfiinţată la începutul anului 2000 o reprezintă Parcul Natural Munţii Maramureşului, care se întinde pe o suprafaţă de peste 140.000 de ha de-a lungul graniţei româno-ucrainene şi include patru rezervaţii înfiinţate pentru ocrotirea faunei şi florei montane: rezervaţia faunistică de cocoş de mesteacăn Cornul Nedeii, rezervaţia Farcău- lacul Vinderel-Mihailec; rezervaţia Tomnatic-Sehleanu şi rezervaţia botanică stâncăriile Sălhoi-Zâmbroslavele.

Cele mai apreciate de turişti sunt vârfurile Mihailecu, Piatra Socolăului şi Culmea Rugaşului, care impresionează prin originea vulcanică şi vârfurile aproape golaşe. Toate trasele turistice sunt deschise indiferent de anotimp, însă poliţia de frontieră din comuna Poienile de sub Munte nu încurajează pasionaţii muntelui să urce pe timpul iernii din cauza producerii avalanşelor şi animalelor sălbatice aflate în căutare de hrană mai ales în iernile lungi.

Cele două parcuri - Munţii Rodnei şi Maramureşului - se bucură de o largă apreciere atât în rândul cercetătorilor, cât şi printre iubitorii muntelui, deşi în zonele aflate în vecinătatea acestora au fost tăiate mii de hectare de pădure în ultimii 25 de ani, fără a se mai planta în loc alte specii de conifere. AGERPRES/(AS - autor: Leontin Cupar, editor: Marius Frăţilă)