Arad, 28 nov /Agerpres/ - Situată pe drumul naţional DN 7, la 87 kilometri de municipiul Arad şi la o distanţă aproximativ egală şi de municipiul Deva, comuna Săvârşin se află la poalele Munţilor Metaliferi, la contactul acestora cu culoarul Mureşului.

O localitate de dimensiuni medii, cu o populaţie de 3.290 locuitori potrivit datelor ultimului recensământ, Săvârşinul este totuşi celebru, acest lucru datorându-se Castelului aparţinând Casei Regale. Acesta se află aproape de intrarea în localitate venind din direcţia Deva, fiind aşezat în mijlocul unui splendid parc dendrologic.

'Pentru locuitorii comunei Săvârşin este un sentiment deosebit faptul că sunt, dacă se poate spune aşa, consăteni cu Regele Mihai I şi cu ceilalţi membri ai Casei Regale', afirmă Ioan Vodicean, primarul comunei, cel care se autointitulează 'Primarul Regelui'.

Potrivit acestuia, prima menţiune a numelui de Zawasyn apare în anul 1479, într-o transcripţie de cancelarie a unui notar regal. După încetarea definitivă a stăpânirii otomane (1699), în această zonă a fost înfiinţat un oficiu salin, iar după 1718, an în care Banatul a fost anexat Imperiului austro-ungar, localitatea care peste ani se va numi Săvârşin a primit rangul de târg (oppidum), datorită dezvoltării economice şi a creşterii numărului de locuitori.

În continuare, Ioan Vodicean a spus că la mijlocul secolului al XVIII -lea, în centrul domeniului pe care se află în prezent Castelul Regal, se afla o clădire construită în stil baroc occidental (datând de la 1680), care aparţinea aşa-zisului 'domn de pământ', pe nume Edelspacher. Acesta, căruia Săvârşinul şi alte trei localităţi i-au fost donate de către Împărăteasa Maria Tereza, a vândut domeniul unei mici familii de nobili maghiari, capul acestei familii, Andras Forray fiind pe atunci prim-comite al Comitatului Arad.

De menţionat că localitatea primeşte în anul 1760 numele de Soborszin (de la cuvântele maghiare soo - sare, bor - vin, szin - şopron).

După ce la începutul lunii noiembrie a anului 1784 a fost incendiat de către coloana răsculaţilor conduşi de Horia, Cloşca şi Crişan, trebuind refăcut din temelii, castelul a avut diverşi proprietari, ajungând în anul 1858 în proprietatea lui Leopold Nadasdy, acesta fiind cel care a reconstruit castelul în forma lui actuală, în anul 1860.

Acelaşi Leopold Nadasdy a construit un ingenios sistem de reţele subterane de colectare a apei freatice şi a izvoarelor subterane şi a adus un specialist căruia i-a comandat reamenajarea parcului, lucrare finalizată în anul 1876, domeniul având pe atunci circa 500 hectare, în mare parte fiind vorba de teren împădurit.

În 1941, în urma unui schimb de proprietăţi, Castelul ajunge în proprietatea familiei Mocioni - Stârcea, care a a pregătit Castelul pentru 'week-enduri de Coroană', pentru ca în anul 1943 castelul să intre în proprietatea lui Mihai I de România, pe atunci Regele României.

După abdicarea de la 30 decembrie 1947, în drumul spre lungul exil al lui Mihai I, trenul cu care călătorea acesta a făcut la Săvârşin o ultimă oprire pe pământ românesc.

După naţionalizare, Castelul de la Săvârşin a fost, pe rând, spital de boli interne, sanatoriu TBC şi sanatoriu de boli nervoase, iar în anul 1967, Nicolae Ceauşescu a decis transformarea Castelului de la Săvârşin în Casă de oaspeţi - reşedinţă pentru şefi de stat, alocând peste 50 milioane lei în vederea executării unor ample lucrări de reparaţii capitale. Însă, cu toate aceste mari cheltuieli de investiţii şi cu toate că de-a lungul anilor au fost alocate sume importante pentru întreţinerea curentă, Ceauşescu nu a vizitat Castelul decât de două ori, în anii 1969 şi 1979.

Din anul 1990, Castelul de la Săvârşin, împreună cu parcul înconjurător având o suprafaţă totală de cca 16 ha, a trecut în administrarea RAPPS - Sucursala Olăneşti, regia făcând tot ceea ce a putut pentru a-l întreţine.

După Revoluţie, Castelul de la Săvârşin a devenit una dintre cele mai interesante atracţii turistice ale judeţului Arad. În acea perioadă, cei care, mai mult sau mai puţin excentrici, doreau să petreacă o noapte în dormitorul familiei Ceauşescu, de pildă, puteau să o facă, Castelul oferind condiţii excelente de cazare în cele şapte garsoniere şi trei apartamente de care dispunea, putând fi organizate şi mese festive.

Din anul 2001, după retrocedarea către Regele Mihai I, Castelul de la Săvârşin nu mai poate fi vizitat de turişti, ci doar admirat de la distanţă. Totuşi, cu anumite ocazii, porţile Domeniului Regal se deschid larg şi astfel frumosul edificiu poate fi văzut mai de aproape.

'În mod tradiţional, Familia Regală petrece Sărbătorile de Iarnă la Săvârşin, numeroase grupuri de colindători, între care şi binecunoscuţii Dubaşi din localitate, venind cu acest prilej la Castel. Vin colindători din localităţile apropiate, dar şi din alte localităţi arădene, precum şi din judeţele Alba, Hunedoara sau Timiş. De asemenea, în prima zi de Crăciun, membrii familiei obişnuiesc să ia parte la slujba religioasă oficiată în biserica ortodoxă din localitate. Şi tot în acea perioadă, membrii Familiei Regale obişnuiesc să facă cadouri unor familii nevoiaşe din comună. O altă ocazie cu care porţile Castelului se deschid este festivitatea de premiere a Festivalului naţional de literatură 'Dorel Sibii', care se desfăşoară anual la Săvârşin', a mai evidenţiat primarul Ioan Vodicean. AGERPRES/(AS, A - autor: Ioan Weisl, editor: Marius Frăţilă)