Giurgiu, 21 nov /Agerpres/ - Portul Giurgiu, situat între kilometrul 489 şi 497 pe Dunărea fluvială, a fost proiectat la finalul secolului al XIX-lea de inginerul Anghel Saligny. De aici, la 16 mai 1876, s-a îmbarcat pe vasul Radetki poetul bulgar revoluţionar Hristo Botev şi tot aici a început călătoria spre lumea literar-artistică marele poet român Mihai Eminescu.
Primele menţiuni istorice ale portului Giurgiu apar în secolul al XVI-lea. A fost iniţial punct strategic de apărare a mărfurilor şi a graniţelor, pe unde se exportau cerealele în Imperiul austro-ungar şi în cel otoman, apoi s-a dezvoltat ca târg, bâlci şi centru cultural. În prezent, este unul dintre principalele porturi la Dunăre din ţară. Fluviul asigură Portului Giurgiu legături cu cele opt ţări riverane din Europa, dar este şi o placă placă turnantă pentru traficul destinat ţărilor balcanice şi Orientul Mijlociu. Este unul din porturile dunărene care permit acostarea navelor de croazieră fluvială, de aceea, mai ales în ultima perioadă mulţi turişti poposesc aici.
'Doar în primele zece luni ale anului 2014, au acostat în Portul Giurgiu 403 nave de croazieră care au transportat 23.382 de pasageri şi au fost executate operaţiuni pentru 376.233 tone de marfă', a declarat pentru AGERPRES directorul general adjunct al Administraţiei Porturilor Dunării Fluviale (APDF) Giurgiu, Dănuţ Ofiţeru.
Turiştii care pun pentru prima dată piciorul în Portul Giurgiu sunt întâmpinaţi pe mal de clădirea portuară, desfăşurată pe o suprafaţă de aproximativ o mie de metri pătraţi, cu o arhitectură ce aminteşte de aspectul unui vapor, pe faţadă fiind o placă comemorativă din marmură care aminteşte că la 16 mai 1876 s-a îmbarcat pe vasul Radetki, din acest port, marele poet bulgar revoluţionar, Hristo Botev.
În anul 1905, când a fost inaugurat Portul Giurgiu, clădirea portului era formată dintr-o sală de aşteptare, spaţii administrative pentru autorităţile portuare, magazii şi depozite de cereale şi pentru alte mărfuri. În anul 1869 a fost construită prima cale ferată din România, între Bucureşti şi Giurgiu, care ajungea până în Port. Giurgiu a devenit, astfel, primul port din România cu cale ferată directă până în capitală. De aici se exporta sarea brută adusă din zona Prahovei şi tot aici, în acest port ajungea conducta pentru petrolul venit direct de la rafinărie, ce urma să fie transportat pe apă până în Germania. În cel de-Al Doilea Război Mondial, americanii au încercat să distrugă sursele de aprovizionare ale nemţilor, cu care România era aliată. Prin urmare, terminalul petrolier din Giurgiu a trecut printr-un bombardament puternic. Portul a fost repus pe picioare în perioada comunistă, iar acum autorităţile vor modernizarea şi mărirea capacităţilor lui prin accesarea de fonduri europene.
'Suntem în faza de depunere a studiului de fezabilitate pentru realizarea unui port trimodal prin care vor fi asigurate noi capacităţi pentru mărfuri şi conexiuni cu reţeaua rutieră şi feroviară', a subliniat directorul APDF, Dan Ofiţeru.
La câteva sute de metri de port, spre interiorul oraşului, se înalţă primul pod în curbă din Europa. Podul Bizetz, inaugurat la 1905, pentru a realiza conexiunea dintre oraşul Giurgiu şi Portul Ramadan, cu acces peste canalul Sf. Gheorghe, este o bijuterie arhitecturală proiectată de inginerul Anghel Saligny şi de Ion Ionescu-Bizetz. Podul a fost construit pentru cale dublă, rutieră şi feroviară şi, la data construcţiei sale, a reprezentat o premieră tehnică europeană. Forma curbilinie a podului a fost determinată de forma şi rezistenţa terenului amplasat într-o zonă inundabilă. Podul a devenit monument istoric şi, în prezent, este deschis numai traficului pietonal, pentru că nu mai prezenta siguranţă în exploatare. Alături, a fost realizat un pod nou, în perioada 2005-2007 care face legătura cu drumul naţional DN5 Giurgiu- Bucureşti, pe o distanţă de aproximativ 60 de kilometri, până în inima capitalei.
Cândva, în port era amenajată o plajă, de unde puteai privi Dunărea şi probabil de acolo a privit-o şi poetul Mihai Eminescu. Din scrierile acelor vremuri reiese că, pe la 1866-1867, Iorgu Caragiale dădea reprezentaţii cu trupa la Giurgiu şi, pentru că nu avea sufleor, a plecat în port să vadă dacă găseşte vreunul care ştie puţină carte. În port a găsit unul care ştia să citească, 'hamal, însă nu căra grâu; în picioare avea numai nişte pantaloni de dril albaştri, iar pe corp numai un sacou scurt de material ordinar. Nici cămaşă, nici ciorapi nu avea'. Acesta era Mihai Eminescu. Iorgu Caragiale l-a luat ca sufleor şi după ce a terminat reprezentaţia la Giurgiu au plecat către Bucureşti, unde Eminescu a fost angajat sufleor la Teatrul Naţional şi a început să scrie poezii. De altfel, poetul aminteşte de Giurgiu şi în corespondenţa cu Veronica Micle, în 1881: ' ...am întârziat la Giurgiu, la Costinescu, unde am scăpat o dată vaporul'. AGERPRES/(AS - autor: Camelia Bigan, editor: Diana Dumitru)
Primele menţiuni istorice ale portului Giurgiu apar în secolul al XVI-lea. A fost iniţial punct strategic de apărare a mărfurilor şi a graniţelor, pe unde se exportau cerealele în Imperiul austro-ungar şi în cel otoman, apoi s-a dezvoltat ca târg, bâlci şi centru cultural. În prezent, este unul dintre principalele porturi la Dunăre din ţară. Fluviul asigură Portului Giurgiu legături cu cele opt ţări riverane din Europa, dar este şi o placă placă turnantă pentru traficul destinat ţărilor balcanice şi Orientul Mijlociu. Este unul din porturile dunărene care permit acostarea navelor de croazieră fluvială, de aceea, mai ales în ultima perioadă mulţi turişti poposesc aici.
'Doar în primele zece luni ale anului 2014, au acostat în Portul Giurgiu 403 nave de croazieră care au transportat 23.382 de pasageri şi au fost executate operaţiuni pentru 376.233 tone de marfă', a declarat pentru AGERPRES directorul general adjunct al Administraţiei Porturilor Dunării Fluviale (APDF) Giurgiu, Dănuţ Ofiţeru.
Turiştii care pun pentru prima dată piciorul în Portul Giurgiu sunt întâmpinaţi pe mal de clădirea portuară, desfăşurată pe o suprafaţă de aproximativ o mie de metri pătraţi, cu o arhitectură ce aminteşte de aspectul unui vapor, pe faţadă fiind o placă comemorativă din marmură care aminteşte că la 16 mai 1876 s-a îmbarcat pe vasul Radetki, din acest port, marele poet bulgar revoluţionar, Hristo Botev.
În anul 1905, când a fost inaugurat Portul Giurgiu, clădirea portului era formată dintr-o sală de aşteptare, spaţii administrative pentru autorităţile portuare, magazii şi depozite de cereale şi pentru alte mărfuri. În anul 1869 a fost construită prima cale ferată din România, între Bucureşti şi Giurgiu, care ajungea până în Port. Giurgiu a devenit, astfel, primul port din România cu cale ferată directă până în capitală. De aici se exporta sarea brută adusă din zona Prahovei şi tot aici, în acest port ajungea conducta pentru petrolul venit direct de la rafinărie, ce urma să fie transportat pe apă până în Germania. În cel de-Al Doilea Război Mondial, americanii au încercat să distrugă sursele de aprovizionare ale nemţilor, cu care România era aliată. Prin urmare, terminalul petrolier din Giurgiu a trecut printr-un bombardament puternic. Portul a fost repus pe picioare în perioada comunistă, iar acum autorităţile vor modernizarea şi mărirea capacităţilor lui prin accesarea de fonduri europene.
'Suntem în faza de depunere a studiului de fezabilitate pentru realizarea unui port trimodal prin care vor fi asigurate noi capacităţi pentru mărfuri şi conexiuni cu reţeaua rutieră şi feroviară', a subliniat directorul APDF, Dan Ofiţeru.
La câteva sute de metri de port, spre interiorul oraşului, se înalţă primul pod în curbă din Europa. Podul Bizetz, inaugurat la 1905, pentru a realiza conexiunea dintre oraşul Giurgiu şi Portul Ramadan, cu acces peste canalul Sf. Gheorghe, este o bijuterie arhitecturală proiectată de inginerul Anghel Saligny şi de Ion Ionescu-Bizetz. Podul a fost construit pentru cale dublă, rutieră şi feroviară şi, la data construcţiei sale, a reprezentat o premieră tehnică europeană. Forma curbilinie a podului a fost determinată de forma şi rezistenţa terenului amplasat într-o zonă inundabilă. Podul a devenit monument istoric şi, în prezent, este deschis numai traficului pietonal, pentru că nu mai prezenta siguranţă în exploatare. Alături, a fost realizat un pod nou, în perioada 2005-2007 care face legătura cu drumul naţional DN5 Giurgiu- Bucureşti, pe o distanţă de aproximativ 60 de kilometri, până în inima capitalei.
Cândva, în port era amenajată o plajă, de unde puteai privi Dunărea şi probabil de acolo a privit-o şi poetul Mihai Eminescu. Din scrierile acelor vremuri reiese că, pe la 1866-1867, Iorgu Caragiale dădea reprezentaţii cu trupa la Giurgiu şi, pentru că nu avea sufleor, a plecat în port să vadă dacă găseşte vreunul care ştie puţină carte. În port a găsit unul care ştia să citească, 'hamal, însă nu căra grâu; în picioare avea numai nişte pantaloni de dril albaştri, iar pe corp numai un sacou scurt de material ordinar. Nici cămaşă, nici ciorapi nu avea'. Acesta era Mihai Eminescu. Iorgu Caragiale l-a luat ca sufleor şi după ce a terminat reprezentaţia la Giurgiu au plecat către Bucureşti, unde Eminescu a fost angajat sufleor la Teatrul Naţional şi a început să scrie poezii. De altfel, poetul aminteşte de Giurgiu şi în corespondenţa cu Veronica Micle, în 1881: ' ...am întârziat la Giurgiu, la Costinescu, unde am scăpat o dată vaporul'. AGERPRES/(AS - autor: Camelia Bigan, editor: Diana Dumitru)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.